Publicat:
30.10.2025, ora 14:43
Actualizat: 30.10.2025, ora 15:39
- Două cluburi sportive, care au cheltuit în ultimii doi ani peste 12 milioane de euro din banii publici, au renunțat cu bună știință la un beneficiu pentru comunitățile care le finanțează
- Cum se numește această schemă? Bătaie de joc, aroganță, ignoranță față de cetățeni sau pur și simplu nesimțire?
Federația Română de Fotbal a creat un sistem în faza grupelor Cupei României prin care urmărește să ajute cluburile mici: le dă posibilitatea să joace pe teren propriu împotriva formațiilor cu nume mare.
Pentru a promova fotbalul, pentru a-și face imagine, pentru a înregistra și venituri de pe urma spectatorilor.
La bază, ideea e bună. În practică însă s-a transformat în ceva ce ar trebui chiar să trezească interesul departamentului de integritate.
Câteva formații au renunțat la acest drept și efectiv s-au „vândut” adversarului pe care l-au avut în prima etapă din faza grupelor. Fiindcă au acceptat să meargă să joace pe terenul acestora. Exemple: CSM Slatina, Sănătatea Cluj, CSC Dumbrăvița.
Ceea ce e cu adevărat grav e că două dintre aceste cluburi sunt deținute de Primării, iar finanțarea lor e aproape în întregime asigurată din fonduri publice. În anii trecuți, în aceeași situație s-au aflat și alte formații conectate la rețeaua de fonduri ale autorităților locale.
Dumbrăvița, „sejur” pe banii Rapidului la București
Slatina are în spate Primăria orașului condus de Mario De Mezzo, Dumbrăvița e finanțată și ea de Consiliul Local al localității respective.
Slatina a acceptat să meargă la Cluj pentru a juca meciul cu CFR în Gruia, Dumbrăvița a venit la București, pentru duelul cu Rapid.
Ambele puteau juca acasă sau pe un stadion care să aibă nocturnă, undeva aproape de orașul în care se află. Amândouă n-au drept de promovare în Liga 1, fiindcă sunt cluburi de drept public.
Au acceptat însă banii adversarelor sau alte beneficii pentru acest schimb: venim să jucăm la voi, dar ne plătiți ceva, orice, transport, cazare. Cheltuielile de organizare ale meciului nu mai sunt suportate de aceste formații, ci de adversar. Alt beneficiu financiar.
Iar pe Giulești, un meci costă, cu totul, cel puțin 50.000 de euro. „Le plătim și cazarea la București, celor de la Dumbrăvița, care au meci în weekend aici, cu Steaua”, a dezvăluit, la Prima Sport, Victor Angelescu președintele Rapidului.
Întrebarea e cum ajung și mai ales cum își permit două instituții publice să jongleze într-un asemenea hal din punct de vedere financiar, dar și ca imagine?
Cheltui ani la rândul milioane de euro din banii cetățenilor, după care, când ai posibilitatea de a le aduce în oraș pe Rapid și CFR Cluj, renunți la acest drept și stai efectiv cu mâna întinsă pentru a economisi sau pentru a primi câteva zeci de mii de euro de la niște cluburi exclusiv private.
Cum se cheamă această schemă? Bătaie de joc, aroganță, ignoranță față de contribuabili sau pur și simplu nesimțire? Pe oamenii cărora le iei taxe și impozite nu i-ai întrebat nici când ai trimis milioane de euro către aceste cluburi, dar nu i-ai consultat nici când le-ai luat dreptul de a vedea un meci cu un nume mare, în Cupa României.
Alineatul bugetar și votul PSD au trimis Slatina la Cluj
Argumentul prezentat de cei de la Slatina a fost: „dispuneam de bani pentru a organiza meciul, dar trebuiau mutate sumele respective dintr-un alineat bugetar în altul, iar PSD n-a dorit să voteze”.
Te umflă râsul când vezi de ce lucruri și situații au ajuns să depindă unele echipe de fotbal. Când știi că ai aceste proceduri, dar și că urmează să joci în Cupă pe teren propriu, îți iei măsuri din timp.
Dacă tot ai făcut echipă pe bani publici, atunci ea trebuie să ruleze ca un club profesionist, nu ca unul amator, care să fie doar o conductă prin care se scurg milioane de euro din bugetul Slatinei.
Conform actelor financiare ale celor două cluburi, care au și alte secții, nu doar echipa de fotbal, doar în precedenții 2 ani, 2023 și 2024, au avut un deficit cumulat de aproape 12 milioane. De euro!
CSM Slatina a înregistrat pierderi de 4,8 milioane în 2023 și peste 5 milioane de euro anul trecut. Iar în 2022, CSM Slatina a rulat, țineți-vă bine, peste 13 milioane de euro!!!
Vremea fotbalului bugetar a trecut
Finanțezi la nivel înalt, din punct de vedere financiar, argumentezi că o faci în numele orașului și al comunității, după care, fix când te poți folosi cu adevărat de „investiție”, ajungi la mila banilor din zona privată sau te consideri victima unor voturi din ședința Consiliului Local.
E încă o dovadă că nu trebuie să existe fotbal pe bani publici. Vremea lui a trecut, chiar dacă unii în România se agață prin orice mijloace de această formă hidoasă prin care un club să funcționeze.
