Publicat:
31.08.2025, ora 13:05
Actualizat: 31.08.2025, ora 14:59
- Două lucruri importante s-au întâmplat la Dinamo vara asta, pe lângă ieșirea din insolvență, mutări pe piața transferurilor și alte detalii nesemnificative (😉).
Unu, Cătălin Cîrjan a fost ales căpitanul „câinilor”, scut în fața unui club care arată infinit mai diferit decât acum 3 veri. Doi, Cătălin Cîrjan a decis să vorbească public despre istoria dinamovistă a lui și a familiei lui.
Lucruri care se știau, dar pe care le discutase mai mult în cercuri restrânse. Cine îi cunoștea familia sau știa să citească printre rânduri era la curent. Majoritatea însă nu avea acces la această informație, care contează enorm din perspectiva suporterilor.
Cătălin este cel mai profesionist jucător pe care l-am văzut până acum, atât în cariera mea de jucător, cât şi ca antrenor. Am cunoscut mulţi jucători valoroşi, cu performanţe extraordinare, dar copilul ăsta e special Florentin Petre, legendă a lui Dinamo, acum antrenor secund
Dinamovist, căpitan și decar. În această ordine
Banderola lui Dinamo e grea, poate mai grea chiar decât tricoul. Presupune responsabilități, asumări, simbolistică. Să ieși în față mereu și să nu te ascunzi niciodată. Vei fi în prima linie la bucurii, dar și la rafale. Vei fi privit cu mai multă îngăduință dacă o ai pe braț? Nu, dimpotrivă! Dinamovist, căpitan și decar, pretențiile cresc exponențial.
Sunt jucători ai lui Dinamo care au purtat-o în momente mult mai grele decât Cîrjan acum, dar și unii care nu i-au simțit importanța și nu au știut ce să facă cu ea, ce presupune.
Cîrjan știe, din adâncul ființei lui, prin generații. Depinde doar de el cum va alege să o onoreze în continuare.
Printre multe altele, momentan o face și alegând să trăiască după un program spartan, care să-l țină întreg după două accidentări grave la ambii genunchi: ligament încrucișat la 14 ani - a stat un an, apoi ligament încrucișat, colateral și menisc la 18 ani, o infecție, două operații - a stat un an și jumătate.
M-am întrebat atunci „Doamne, de ce?”. Acum uitându-mă în spate, înțeleg. Altfel nu reușeam să ajung la această mentalitate și la acest nivel, să joc la echipa mea favorită, una dintre cele mai mari din România, să fiu căpitanul lui Dinamo Cătălin Cîrjan
Și-a păstrat obiceiurile de la Arsenal: „Pregătirea unui meci începe de luni, nu de joi sau vineri. În fiecare zi la ora 6 mă trezesc, merg la Săftica, stau acolo de la 7 la 14, apoi dorm, seara îmi fac recuperarea, la 23 sunt în pat”.
A jucat cu infecție pulmonară jumătate de sezon anul trecut, timp în care a fost pe teren la fiecare meci, deși medicii i-au indicat să ia o pauză.
Îmi trăiesc visul. Mi-aș dori peste mulți ani, când o să mă retrag din fotbal, ca numele meu să fie asociat cu Dinamo Cătălin Cîrjan
A făcut cadou tricouri în valoare de peste 10.000 de euro suporterilor care i le-au cerut de când a venit la Dinamo.
După fiecare meci e înconjurat, toți copiii vin la el și nu intră niciodată cu tricoul pe el la vestiare, mereu i-l oferă cuiva, plus la autocar, la hotel, în deplasari:
„Asta îmi doream și eu când eram mic, e o bucurie foarte mare mai ales pentru copii, să primească un tricou de la un jucător. Mă bucur că pot să-i fac fericiți”.
- După Dinamo - Hermannstadt 2-0, Cîrjan a intervenit pentru a „salva” un copil care intrase pe teren, capturat de un steward. Nu e un eveniment singular:
Cîrjan și „botezul” Peluzei
Aseară, Cîrjan a primit „botezul” peluzei, așa cum nu i se întâmplase până acum. „Cîrjan, unul dintre noi!”.
Important e să-l țină genunchii. Pentru că inima îl va ține sigur. E unul dintre ei.
- Când era mic, Cătălin Cîrjan mergea cu familia în Peluza Cătălin Hîldan, pentru a-i susține pe „câini”. Tatăl, mama și fratele său sunt și ei mari dinamoviști
