Publicat:
13.01.2026, ora 19:01
Actualizat: 13.01.2026, ora 19:01
- De când s-a retras, ne-am pierdut emoțiile, disperările, bucuria, enervările, dezamăgirile și extazul. Cu mici excepții, nici urmașele nu ne ajută să ieșim din blazare. Iar când te uiți peste gard, la băieți, vezi un roșcovan și un brunet care se bat doar ei doi pentru glorie
De când Simona Halep joacă doar în reclame, interesul românilor pentru tenis a scăzut ca puterea de cumpărare. Există totuși o masă critică de iubitori ai acestui sport, probabil al doilea ca impact global după fotbal, care rămân atașați fenomenului.
Nu i-aș număra aici pe cei pentru care tenisul este doar unul dintre numeroasele vehicule de joc la pariuri, ci pe aceia cărora le este dor de nopțile albe, când Simona juca meciuri de 3 seturi și peste 3 ore de chin pentru victorii ale supraviețuirii. Așa erau cele mai multe meciuri ale ei, o epuizau pe ea și te consumau și pe tine, suporter. Dar era bine.
Un meci pentru istorie
Poate că unii vă mai amintiți de meciul cu americanca Lauren Davis (tocmai ce și-a anunțat și ea retragerea) disputat în turul al 3-lea la Australian Open în 2018. A fost atunci 4-6, 6-4, 15-13 (!!) pentru româncă în ceea ce era și a rămas cel mai lung meci de tenis din istoria Openului australian ținând cont de numărul de game-uri disputate.
Au trecut 8 ani de atunci, 8 ani cât o eră geologică. Partida de atunci s-a încheiat târziu în noapte, cu Simona care supraviețuise inclusiv celor 3 mingi de meci ale adversarei și cu noi cei din fața televizoarelor cu cârcei din cauza emoțiilor. Ce vremuri frumoase!
Între excelență și decență
Ce așteptăm astăzi în afară de un parcurs decent al celor 3 românce de pe tabloul principal, Jaqueline Cristian, Gabi Ruse și Sorana Cîrstea? Fiindcă acolo se situează așteptările noastre acum.
Ca una dintre ele să avanseze un tur sau două în turneu și să facă o figură frumoasă când vor da peste unul dintre capii de serie. Viața în circuit este dură și orice loc câștigat în clasament înseamnă muncă, emoții, călătorii nesfârșite cu avionul, bani cheltuiți înainte de a fi câștigați, dacă vor fi câștigați.
Locurile 35 pentru Jaqueline, 41 pentru Sorana (în pragul retragerii) și 78 pentru Gabi în ierarhia WTA live nu trebuie desconsiderate, ci respectate. Dar comparația funcționează aproape involuntar. Simona și celelalte.
Dar Simona a fost o excepție, una care și-a construit excelența pe baza unei ambiții fără seamăn. Inevitabil însă le comparăm pe toate celelalte cu ea. Întotdeauna absenta iese în câștig.
Repede un antrenor!
Pe tabloul băieților este așteptată din nou o bătălie finală între Jannik Sinner, campionul en-titre, și Carlos Alcaraz, cel care până acum nu a trecut de sferturi la Antipozi. Legendarul Rod Laver îl vede ușor favorit pe Sinner, dar crede că șansele lui Alcaraz cresc mult în cazul în care la Melbourne va fi foarte cald. Și deocamdată este.
Recent despărțit de Juan Carlos Ferrero, antrenorul care i-a sculptat talentul, Alcaraz este sfătuit de Mats Wilander să-și găsească repede un sfătuitor. Și nu unul oarecare, ci un câștigător de Grand Slam. Un personaj cu autoritate.
Faimos pentru rateurile lui în materie de pronosticuri (înghețai când o dădea favorită pe Simona!), Mats este însă un om care înțelege profund tenisul. Mats este de părere că Alcaraz are nevoie de cineva care să fi fost în același timp un mare jucător, dar care să fi avut și un stil diferit de cel al tânărului spaniol câștigător deja a 6 Grand Slam-uri.
Se bagă Roger?
Acel cineva identificat în persoana lui Roger Federer de Wilander l-ar ajuta pe Carlos să își corecteze și perfecționeze laturi vulnerabile ale jocului. Pare logic, o singură problemă ar fi. Roger nu doar că nu a antrenat pe nimeni până acum, dar nici nu pare interesat să o facă.
Preocupat să își sporească averea, ambasador și acționar printre altele la firma elvețiană ON de echipament sportiv, Roger nu pare genul care să fie atras de o asemenea provocare. Din care poate ieși chiar șifonat. Cum ar fi să te concedieze Alcaraz senior, cum a procedat cu Ferrero, pe tine ditamai deținătorul a 20 de titluri majore?
Există totuși un precedent. Nici Ivan Lendl nu părea însă genul care se bagă la munca de jos înainte să fi devenit antrenorul lui Andy Murray cu mulți ani în urmă. Îndrumat de taciturnul Lendl, el însuși fost număr 1 mondial și multiplu câștigător de Grand Slam, Murray a trecut peste depresii și a câștigat de două ori la Wimbledon și o dată la US Open.
Inteligent, dar și orgolios. Adică, Nole
Dincolo de rivalitatea deja cimentată dintre Sinner și Alcaraz, Australian Open ne poate oferi un răspuns și despre ce va să fie cu Novak Djokovic. Nole împlinește 39 de ani în luna mai și a avut mai multe accidentări în ultimul an decât în toată cariera.
Ultimul supraviețuitor în activitate al legendarului Big Three a arătat că fizic, poate și tehnic, nu mai este la nivelul lui Sinner și al lui Alcaraz. O altă înfrângere în fața lor sau, încă mai rău, în fața altcuiva din noul val, i-ar grăbi sârbului decizia de a pune punct carierei.
Inteligent, dar și posesor al unui orgoliu nemăsurat care îl împiedică să accepte că nu se mai poate bate cu tinerii, Nole este în fața unei încercări exact în locul în care a început cu adevărat povestea lui.
Povestea nu mai continuă
Melbourne, anul 2008, finala câștigată de un Nole de nici 21 de ani în fața lui Jo Wilfried Tsonga. Au urmat apoi alte 9 finale adjudecate la Melbourne și alte 14 la Roland Garros, Wimbledon și US Open.
Dacă ținea un glob de cristal în termobag-ul cu echipament, i-ar fi spus să se retragă atunci în 2023, când câștigase Melbourne, Paris și New York, plus Turneul Campionilor. Au fost ultimele lui Grand Slam-uri glorioase. Cântecul lebădoiului care și-a ratat vreo doi ani din carieră luptându-se cu un vaccin.
