Dan Udrea Mari și răi

• Hagi, Dan Petrescu și Dorinel au avut în ultimele zile trei comportamente fără scuze, indiferent cât de mari au fost ca fotbaliști și sunt și ca antrenori.
• Cu toată iubirea și fermitatea, e momentul oglinzii.

Gheorghe Hagi a avut două ieșiri jenante în timpul și la finalul meciului cu Poli Iași.

Dan Petrescu și-a pierdut nervii la derby-ul cu Craiova, când l-a înjurat și l-a făcut vagabond pe „centralul” Bîrsan.

Dorinel Munteanu mai avea puțin și se bătea cu un suporter imediat după ce a câștigat meciul cu Hermmanstadt.

Ei sunt aceiași ca atunci când îi iubeam. De aceea, au obligația să audă și când ne e teamă de cât de departe pot ajunge. 

Respectați drept idoli

Când zici Hagi, Dan Petrescu și Dorinel Munteanu, gândul te duce la serile de poveste de la Mondialul de acum 30 de ani.

Trei mari fotbaliști, care ne-au determinat să ne îndrăgostim de acest sport. Și să-i privim ca pe niște idoli. Și să-i respectăm în consecință.

Anii au trecut, ei au devenit antrenori și toți 3 au reușit să performeze și în acest rol. Toți campioni ai României în Superligă, toți cu măcar un meci în grupele Champions League. 

Să reușești și ca fotbalist, și ca tehnician e ceva ce multe nume imense ale fotbalului mondial n-au reușit, în frunte cu Platini.

353 de selecții în echipa națională au împreună Dorinel, Hagi și Petrescu, care se află între primii 6 cei mai selecționați fotbaliști români all-time

Din păcate, startul actualului campionat din Liga 1 îi aduce pe cei 3 într-o postură care îi vulnerabilizează. Cu ieșiri nervoase care au produs episoade măcar reprobabile, dacă nu chiar indecente.

Ei au devenit axa impulsului în fotbalul nostru: Petrescu-Dorinel-Hagi

1. Petrescu și „vagabondu’”

La pauza meciului cu Craiova, Dan Petrescu și-a pierdut complet cumpătul și, mergând în spatele centralului Bîrsan, s-a comportat la adresa acestuia într-un mod care nici nu poate fi catalogat: „Bă vagabondule!”, i-a strigat Petrescu, după care au urmat și înjurături.

2. Dorinel a sărit să bată un suporter

S-a întâmplat imediat după ce s-a terminat meciul Oțelul - Hermmanstadt 1-0.

Deranjat de cineva din spatele băncii, Dorinel s-a dus nervos în direcția acestuia, amenințându-l pe repectivul fan.

A fost oprit cu greu, dar imaginile cu Dorinel părând că vrea să intre într-o cușcă de MMA au creat o senzație de greață. 

3. Hagi și „plecați dracu’ acasă!”

În minutul 50, la meciul cu Poli Iași, camerele TV au surprins perfect modul în care Hagi conduce la Farul.

Unul în care angajații sunt ținuți în teroare. Urletele și gesturile lui Hagi la adresa unuia dintre secunzii săi sunt de necomentat. Bine măcar că erau cu spatele la camere, altfel am fi văzut și ce i-a strigat și am fi fost și mai dezgustați.

După finalul meciului, altă ieșire în decor. La adresa celor din tribune: „Plecați dracu’ acasă! Aduceți bani, zici că e Barcelona aici”.

După care, probabil că cineva de pe bancă și-a permis să-i spună să se liniștească, dar Hagi l-a repezit și pe el: „Taci din gură, să aducă bani!”.

Nu e întâmplare, nici coincidență

Se zice că o dată e întâmplare, de două ori poate fi coincidență, dar de la 3 în sus e deja obișnuință.

Nu e un membru al Generației de Aur, nu sunt nici doi, sunt 3. Care se comportă de o manieră reprobabilă. Și au făcut-o nu o dată, nu de două ori, ci de multe ori.

Ar trebui să înțeleagă că statutul pe care îl au nu le permite să trateze cu dispreț alți oameni, indiferent că sunt jucători, subalterni, arbitri sau spectatori. 

Când ajungi să vrei să te bați cu spectatorii și să le ceri „Plecați dracu’ acasă!”, întrebarea e: care mai e scopul pentru care practici această meserie?

Când au jucat fotbal, au împărțit performanțele cu oamenii. Iar aceștia, cu dragostea și recunoștința lor, i-au tratat ca pe niște eroi. Au văzut în ei ceea ce vedem azi în David Popovici, ceea ce am văzut în trecut în Simona Halep, Gabi Szabo, Elisabeta Lipă sau Andreea Răducan. 

Astăzi, oamenilor li se cere să „plece dracu’ acasă!”. Eventual, după ce primesc și o corecție fizică. Arbitrii, la rândul lor, sunt și ei niște vagabonzi.

Singurii care sunt curați ca lacrima sunt cei din Generația de Aur. Care, de la atâta respect, recunoștință și dragoste din partea celor care consumă fotbal și nu numai, au început să pice tot mai des lecția decenței. Trist!

Generația de Aur să învețe să fie mai decentă

Să fii om nu te costă nimic. Să fii rezonabil și când ai faimă și bani, iată ceva ce pentru Generația de Aur pare tot mai greu de realizat. 

Păcat, mai ales că evenimentul realizat în luna mai, la meciul de retragere al lui Hagi, Dorinel, Petrescu și celorlalți, a arătat ceva remarcabil.

Atunci când respectul și dragostea sunt reciproce, Generația de Aur și suporterii devin cea mai frumoasă națională din lume. 

Până să ajungem însă în lume, trebuie să învățăm măcar să ne suportăm între noi, unii pe alții. Dacă nu vom reuși, ne mai rămâne o singură soluție: Ne vom duce dracu’ toți acasă.