- Gerson Rodrigues, 31 de ani, internațional luxemburghez născut în Portugalia, s-a atașat cel mai mult de Mircea Lucescu.
- Extrema își amintește acum mai multe momente alături de „cel mai bun antrenor al carierei, al vieții mele”.
Gerson Rodrigues de-abia împlinise 25 de ani când a venit Mircea Lucescu la Dinamo Kiev, în vara lui 2020.
Cel mai bun an al lui Gerson, alături de Lucescu. „Tripla” la Kiev
Internaționalul luxemburghez trecea printr-o perioadă dificilă: cu șase luni înainte, fusese împrumutat de Dinamo la Ankaragucu. S-a bătut cu un coleg la antrenament și turcii l-au trimis înapoi.
La Kiev, o situație neplăcută: el nu mai voia să se întoarcă, iar șefii clubului voiau să-l cedeze încă o dată.
Dar Il Luce s-a opus. I-au plăcut calitățile lui, o extremă tehnică și rapidă, a cerut să rămână. Și l-a convins să revină la Dinamo.
Împreună, au reușit un sezon extraordinar la alb-albaștri:
- Au cucerit titlul, Cupa și Supercupa Ucrainei. Au evoluat în grupele Ligii Campionilor și eliminatoriile Europa League.
A fost cel mai bun an al carierei lui Gerson. Ulterior, în august 2021, a semnat cu Troyes, în prima divizie franceză, și nu s-a mai întors în Ucraina după începutul războiului (februarie 2022).
Gestul lui Lucescu: „Prima dată în viață când un antrenor m-a căutat personal”
Acum, atacantul e din nou în Ucraina, la Zorya Luhansk, și vorbește despre Il Luce într-un interviu pentru podcastul lui Denys Boyko, ex-portar, fostul lui coechipier la Dinamo Kiev, interviu redat de site-ul Tribuna.
Își amintește mai multe momente alături de tehnician, pe care-l numește „cel mai bun antrenor din cariera mea. Mi-a fost ca un tată”.
Cum a ajuns să lucreze cu el. „Lucescu m-a sunat și a discutat cu mine.
A fost prima dată în viața mea când un antrenor m-a căutat personal și mi-a spus să mă întorc. Nu-mi venea să cred: «Poftim?». Mi-a explicat planul lui pentru mine, ce avea de gând să facă”.
Nu a uitat acel gest al tehnicianului. „De aceea, chiar și când Lucescu mă punea pe bancă, zâmbeam. De ce zâmbeam? Pentru că știam că va veni și momentul meu”.
Il Luce îi pregătea surprize: „Imaginează-ți! Lucescu mă lăsa pe bancă împotriva Zoryei sau a altei echipe ucrainene, dar mă titulariza în Liga Campionilor cu Barcelona”.
Era pur și simplu uluitor. Din exterior, te uiți la mine și te gândești: „Oh, e pe bancă în campionatul ucrainean”. De obicei, un antrenor pregătește echipa în competițiile interne pentru Champions League. Dar Lucescu era diferit. Gerson Rodrigues, fost jucător al lui Mircea Lucescu
Gerson: „Puteam să-i spun acestui om că știu mai bine decât el ce să facă?”
Nu a uitat explicația oferită de antrenor. „Lucescu avea o viziune deosebită. Mi-a spus: «Rodri, nu ești jucător pentru campionatul ucrainean».
Când jucam pentru Dinamo, toți adversarii se apărau aglomerat. Trebuia să pasăm mingea la nesfârșit. Pasă, pasă, pasă, pasă, pasă, pasă. Nu aveam spațiu să accelerez și să driblez.
El a spus: «În Liga Campionilor, vei avea spațiu să ataci unu la unu». Și m-a pus în echipa de start împotriva Barcelonei”.
Extrema a recunoscut că „la început nu am înțeles deloc. M-a anunțat: «Rodri, joci. Da, pentru că e meciul tău. Acum poți zâmbi din nou»”.
Gerson a apreciat că „și când mă lăsa rezervă, mereu venea și vorbea cu mine”.
Ce puteam să-i spun? L-a antrenat pe fenomenul Ronaldo. A antrenat la Inter Milano. Puteam să-i spun acestui om că știu mai bine decât el ce să facă? Trebuia doar să ascult, să învăț și să tac. De aceea am învățat atât de multe de la el. Gerson Rodrigues, fost jucător al lui Mircea Lucescu
Pentru Rodri, „Lucescu a fost cel mai bun antrenor din întreaga mea carieră, din viața mea”.
Lucescu spre Gerson: „Lasă-mă să te ajut!”
A povestit ce însemna Lucescu. „Ne-a făcut să ne simțim ca o familie. Venea înainte de antrenament și vorbea cu noi. Era ca un tată. Chiar era ca un tată.
Odată, m-a chemat în camera lui de sus (n.r. Il Luce locuia atunci la hotelul din cantonamentul lui Dinamo Kiev) și m-a întrebat: «Rodri, ce s-a întâmplat?». I-am răspuns: «Nimic, sunt furios, fac asta și asta și asta, nu joc, dar vreau să joc»”.
Replica lui: «Ce vrei? Să marchezi în Liga Campionilor sau să dai trei goluri împotriva unor echipe din Ucraina? Știu de ce ai nevoie. Vreau să joci la nivel înalt, să înscrii pentru a ajunge la un club grozav. Unde vrei să joci?». I-am zis: «Îmi doresc să joc pentru un club mare, ca Real Madrid». El a încheiat discuția: «Bine, lasă-mă să te ajut»”.
Am crescut fără tată. Aceea a fost prima dată când un antrenor mi-a vorbit ca și cum voia să mă ajute, voia să mă perfecționez, voia să fac mai bine. Gerson Rodrigues, fost jucător al lui Mircea Lucescu
Lucescu, în vestiar: „Gerson s-a dus să-și viziteze fiul. A plecat azi, se întoarce mâine”
Încă o amintire. „Aveam nevoie de o zi liberă pentru că voiam să zbor în Luxemburg ca să-mi văd familia. Așa că l-am întrebat pe Lucescu: «Pot să-mi iau 24 de ore libere?». A fost curios: «Ce vei face?». I-am spus: «Vreau să-mi vizitez fiul, să-mi văd familia».
A zis fără să stea pe gânduri: «Ai 24 de ore, te întorci mâine». M-am urcat în avion, am zburat și am revenit a doua zi.
Antrenorul a informat întreaga echipă: «Gerson s-a dus să-și viziteze fiul. A plecat azi, se întoarce mâine». Când am revenit, nimeni nu a fost surprins de absența mea”.
Lucescu a fost ca un tată pentru noi. A fost cu adevărat ca un tată pentru mine. M-a înțeles și în cele mai bune, și în cele mai grele momente. Mi-a fost incredibil de ușor să lucrez cu el. Gerson Rodrigues, fost jucător al lui Mircea Lucescu