- Expoziția militară de la București îți îngheață sângele. Sunt 650 de firme participante, aproape de trei ori mai mult decât acum 10 ani.
Lumea a dat buluc, în nordul Bucureștiului, pe vreme cu soare, la expoziția militară Black Sea Defense, Aerospace and Security. Cele 650 de companii din 36 de țări au adus la București mii de sisteme și componente militare, de la avioane F-35 până la blindate și de la sisteme de cablaj la gloanțe.
Este acesta „arsenalul democrației”, necesar pentru că ne păzește libertatea când a luat-o razna Putin și se pregătesc și alții. Pacea se obține fiind capabil să te aperi în caz de război. Însă tot e șocant ce consum imens alocă umanitatea pentru zona militară. E abia începutul.
Generația Z și industriile pe care le repudia
Președintele Nicușor Dan a vizitat și el Black Sea Defense, Aerospace and Security. A venit însoțit de băiatul său Antim, care va împlini 4 ani, peste 10 zile. Tinerețea celor prezenți, inclusiv media de vârstă scăzută a reprezentanților și lucrătorilor firmelor, este un alt lucru care s-a schimbat rapid.
Unii dintre ei probabil că acum câțiva ani n-ar fi vrut să muncească „nici picați cu ceară” pentru firme de defence, așa cum nu voiau să fie angajați la companiile de hidrocarburi sau, în general, la multinaționale. Milenialii târzii și Generația Z au început însă să-și plătească facturile. Și, dacă asta le oferă lumea actuală, ce să lucreze?
La un moment dat, pe parcursul vizitei, Nicușor Dan l-a dus pe Antim să vadă Cupa Campionilor Europeni. Cupa a fost expusă aici de MApN, minister a cărei echipă, Steaua București, a câștigat-o în 1986.
Imaginea Cupei Campionilor la Black Sea Defense are o doză de suprarealism. Un trofeu sportiv dintr-o tablă ondulată atrage o masă de oameni la un târg de arme hipertehnologizate.
Tată și fiu în fața trofeului de la Sevilla
Ochii președintelui luceau mai mult decât cei ai băiatului său. Antim abia a început să înțeleagă o lume care până și generațiilor noastre ni se pare atât de confuzantă, acum. Există însă puncte fixe, precum această modestă cupă sportivă, stingheră pe lângă dronele post industriale și armele operate digital.
Pentru generațiile lui Nicușor Dan, 56 de ani, Steaua reprezintă prima victorie a unei formații din Europa de Est și singurul triumf absolut al fotbalului nostru.
Dar și pentru celelalte generații poate că trofeul de la Sevilla, Cupa Campionilor Europeni, stă acolo drept un memento a ceea ce înseamnă puterea simbolică a muncii în comun. Am avut echipe talentate și am avut generații de aur. O singură dată, însă, am fost cei mai buni, la modul absolut cei mai buni.
Pentru că Steaua nu a fost doar cea mai valoroasă, dar și cea mai solidară și colaborativă echipă. Jocul său de pase, măsurat statistic, n-a avut egal. Iar pasa înseamnă „împreună” al sportului.
Diferența dintre „eu” și „noi”
Și mai e ceva. Cupa Campionilor și fotbalul vor fi acolo când oamenii vor ieși din nebunia temporară stârnită de „de o mână de tirani care au răvășit lumea”, așa cum a spus recent Papa Leon.
Această parte contondentă din fraza Vaticanului a făcut deja carieră. Nu doar Kremlinul s-a simțit vizat, deși el este cotizantul principal și premeditat a ceea ce se întâmplă azi. S-au enervat și alte mari cabinete ale lumii.
Însă Papa a mai dat un mesaj, în acel discurs: aceeași lume anxioasă și războinică, „răvășită de o mână de tirani”, este „ținută laolaltă de o multitudine de frați și surori solidari”.
E lumea cu mii de simboluri tăcute ale civilizației. Este lumea în care există însemne de lemn, piatră și metal, care ne țin împreună: precum cupa implauzibilă în fața căreia un președinte de țară și-a dus băiatul de 4 ani, ca să vadă cu ochii lui diferența dintre „eu” și „noi”.