Publicat:
13.07.2025, ora 09:00
Actualizat: 13.07.2025, ora 09:05
- Centrul de Idei în Studii Politice a lucrat, vreme de 10 luni, la un raport extins asupra jocurilor de noroc și influenței lor în rândurile adolescenților români.
- „Betting on a better future” se numește acest raport de 61 de pagini, al cărui coordonator a fost Asistentul Universitar Doctor Vlad Bujdei-Tebeica.
- De la ce vârstă joacă la pariuri adolescenții români, cine îi influențează, la ce riscuri se supun, puteți citi în rândurile care urmează.
Din echipa ce a realizat acest studiu au făcut parte experți pe politici educaționale, experți în analiză economică, precum și experți psihologi.
Din păcate, cele mai multe dintre studiile disponibile în spațiul public sunt comandate sau sponsorizate de industria jocurilor de noroc. Ne-am dorit să aducem în spațiul public date concrete, o analiză lucidă și, mai ales, vocile celor direct afectați. Asist. Univ. Doctor Vlad Bujdei-Tebeica, coordonator proiect
Smartphone-ul a liberalizat atât de mult dintre activitățile noastre zilnice. Avem biblioteci întregi puse la dispoziție, filme, jocuri, magazine, «on the go». Poți comanda mobilă pentru sufragerie, în pauza de la serviciu, iar când ajungi acasă e în fața ușii.
Jocurile de noroc, o problemă pentru minori
Acest device a afectat și industria pariurilor. Nu mai trebuie să mergi în locuri fizice, special amenajate pentru astfel de activități. Intri pe telefon, faci un cont și joci. Cei mai afectați de această liberalizare? Minorii.
Raportul CeSIP (n.r. - Centrul de Idei în Studii Politice) arată că „România suferă de o vizibilă absență a politicilor publice de prevenție adresate minorilor.
Nu există campanii naționale de educație cu privire la riscurile jocurilor de noroc, nu există programe în școli dedicate acestui subiect, iar consilierii școlari nu dispun de formare sau resurse pentru a interveni în mod structurat”.
Câteva cifre și concluzii din studiu:
- 22,4% dintre liceenii din România au declarat că au participat cel puțin o dată la jocuri de noroc, ceea ce înseamnă că aproape 1 din 4 adolescenți este deja implicat activ într-un comportament cu potențial adictiv, înainte de vârsta majoratului.
- Debutul în jocurile de noroc are loc devreme: aproape un sfert dintre respondenți (23,85%) au declarat că au început să joace înainte de vârsta de 14 ani, cu un vârf de inițiere la 16 ani (25,12%).
- Publicitatea digitală este factorul principal de expunere: adolescenții văd reclame zilnic sau săptămânal pe rețelele sociale, site-uri frecventate și panouri stradale. Cei cu expunere ridicată au o probabilitate cu peste 10% mai mare de a practica jocuri de noroc față de cei care nu sunt expuși.
- Jocurile preferate sunt păcănelele online și pariurile sportive, urmate de jocurile de cazino. Aceste forme sunt cele mai des asociate cu comportamente de joc problematic.
Dacă noi stăm extrem de prost la capitolul minori ce joacă la pariuri, cu aproape 1 din 4 liceeni care au admis că au făcut acest lucru cel puțin o dată (n.r. - la care se adaugă procentul celor care nu recunosc), lucrurile nu stau mai bine în afara granițelor.
În Marea Britanie, 27% dintre tinerii de 11–17 ani și-au cheltuit banii pe jocuri de noroc în ultimul an. Și în Finlanda, Italia sau Canada, cifrele indică o realitate similară, cu vârste tot mai fragede de inițiere.
Cum își apără statele minorii de adicția pariurilor?
1. Carte de identitate + card bancar. UK, Suedia, Finlanda, Norvegia, Germania, Australia, Malta, toate au introdus autentificarea online cu documente pe site-urile de pariuri sau cazinouri. Mai mult, unele state folosesc și sistemul BankID pentru a stabili dacă documentul de identitate este corelat cu cardul introdus la crearea unui cont online.
În primul rând trebuie să demonstrezi, cu un act, că ai peste 18 ani. Însă, dacă îți oferă un amic cartea sa de identitate, prin sistemul de identificare BankID, cardul bancar care poate fi împrumutat de la părinți, deci nu este pe același nume ca și cartea de identitate, ridică suspiciuni, iar autoritățile pot lua măsurile necesare.
2. Auto-excluderea. Atunci când o persoană conștientizează un tipar adictiv de a plasa pariuri online, poate apela, iar multe țări civilizate îi pun la dispoziție această măsură, la auto-excludere.
Un app, GameStop în UK, Spelpaus în Suedia, Oasis în Germania, BetStop în Australia, îți blochează accesul la operatorii de pariuri unde deja ai cont sau te împiedică să-ți faci unul timp de, variabil în funcție de țară, 1 lună, 3, 6, 12 luni. GameStop merge până la 5 ani, iar BetStop te poate proteja pe viață.
3. Verificare biometrică. Recunoașterea facială cu ajutorul telefonului mobil și compararea imaginii live cu cea de pe cartea de identitate.
Pentru a împiedica utilizatorii să folosească un deepfake, se folosește și un test de „vivacitate”. Utilizatorul e rugat să se miște în timp real pentru a se stabili autenticitatea imaginii propuse.
Publicitatea la pariurile online
Pe 25 iunie 2025, Consiliul Național al Audiovizualului a adoptat o decizie, publicată, între timp, în Monitorul Oficial, prin care este interzisă prezența vedetelor în reclame la jocurile de noroc, fie că vorbim de TV, Radio sau online.
Iată cum își protejează alte state europene minorii împotriva reclamelor la casele de pariuri.
1. Limitarea drastică a orarelor. Spania, printr-un Decret Regal, a făcut posibilă difuzarea publicității la jocurile de noroc doar între orele 1 – 5 pentru TV și Radio. Țara iberică a interzis prezența celebrităților în reclamele la operatorii de pariuri, iar acestea din urmă nu mai pot sponsoriza cluburile sportive.
2. Scoaterea caselor de pariuri din fotbal. Anglia, adică Premier League, se va alinia și ea acestei practici, pentru că, din sezonul 2025/2026, cluburile de fotbal nu vor mai putea avea un operator de pariuri ca sponsor principal pe tricouri.
Cine îi înfluențează pe tineri?
Răzvan Raț spunea, într-o declarație acordată în exclusivitate pentru GOLAZO.ro, că „doar nu joacă tinerii la pariuri pentru că mă văd pe mine în reclamă”. Care sunt factorii care-i influențează pe aceștia aflăm din studiul CeSIP.
- 59.84% prieteni
- 9.23% influenceri
- 9.18% reclame
- 8.08% familie
- 7.66% nimeni
- 3.37% altă influență
- 2.64% colegi
Din ce în ce mai multe studii de specialitate legate de sănătatea mintală au relevat jocurile de noroc ca drept un factor de risc pentru tinerii aflați în plină dezvoltare psihologică.
Tulburările de anxietate, depresia, tendințele impulsive și dificultățile în a le controla sunt factori psihologici care au legătură cu jocurile de noroc.
Ander Hakansson, doctor suedez în psihiatrie la Facultate de Științe Clinice din Lund, care lucrează și la Centrul de dependență din Malmö, unitatea clinică pentru tulburări provocate de pariuri, e unul dintre cei care au demonstrat că adicția prezintă un risc mai mare în rândurile tinerilor expuși de timpuriu la publicitatea pentru jocurile de noroc.
Adolescenții cu probleme legate de jocurile de noroc sunt mai predispuși să privească jocurile de noroc în mod pozitiv și mai puține șanse să recunoască potențialele efecte nocive. În esență, cei cu probleme legate de jocurile de noroc au avut tendința de a crede că jocurile de noroc aduc beneficii societății, în loc să provoace daune. Ander Hakansson, doctor suedez în psihiatrie
Ce metode de combatere a fenomenului propune CeSIP
Studiul subliniază că „România suferă de o vizibilă absență a politicilor publice de prevenție adresate minorilor.
Nu există campanii naționale de educație cu privire la riscurile jocurilor de noroc, nu există programe în școli dedicate acestui subiect, iar consilierii școlari nu dispun de formare sau resurse pentru a interveni în mod structurat”.
- 1. Îmbunătățirea cadrului legislativ. Acesta să includă și elemente de sănătate publică, de prevenție și de combatere a efectelor nedorite pe care pariurile și jocurile de noroc le provoacă.
- 2. Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (n.r. ONJN) să finanțeze proiecte, susținute de organizații din zona societății civile sau organizații publice, care au ca scop prevenția sau tratarea dependenței de jocurile de noroc
- 3. Reglementarea strictă a publicității făcută online, la TV, prin radio sau panouri stradale.
- 4. Proiecte derulate în școli, care să-i ajute pe tineri să conștientizeze comportamentele adictive și riscurilor materiale pe care le comportă pariurile.
- 5. Creșterea vârstei legale pentru accesul la jocurile de noroc, de la 18 la 21 de ani.
Citește și
VIDEO: cele mai noi imagini din sport
