- Gică Hagi a ales o așezare 3-4-1-2 și a fost 1-2 cu Suedia.
- De ce nu sunt potriviți stoperii noștri să joace în astfel de sistem.
- Care a fost cel mai rău detaliu al apărării în meciul de la Solna.
- De ce e nevoie pentru ca o astfel de defensivă să dea rezultate. Și Hagi nu are.
Gică Hagi a spus de când a început să antreneze, declarație repetată și în acest an, când s-a întors ca selecționer, că i-a plăcut întotdeauna stilul olandez, devenit și stilul Spaniei datorită lui Johan Cruyff.
Hagi și Olanda, tactică opusă
Startul Ligii Națiunilor nu demonstrează însă puternica legătură a lui Hagi cu Olanda.
Oranje visează 4-3-3 și variațiile 4-3-3. După ce Ronald Koeman a modificat sistemul, jucând cu trei stoperi în ultimul meci al portocaliilor la CM 2026, tehnicianul a fost acuzat de distrugerea filosofiei batave și demis!
De ce nu sunt potriviți stoperii noștri pentru apărarea în 3
Hagi a ales tot o defensivă în trei la confruntarea cu Suedia (1-2), un 3-4-1-2. Problema sa și a naționalei este că fundașii noștri centrali nu sunt potriviți pentru o astfel de așezare.
Drăgușin (chiar dacă a jucat cel mai bine dintre cei trei vineri), Ghiță și Coubiș sunt masivi și greoi în mișcări, iar într-un sistem cu 3 e nevoie de agilitate, de reacții rapide.
Pentru că sunt spații mai mari între cei trei stoperi decât la o strategie cu apărare în patru, a subliniat și Gabi Tamaș la Antena 1.
Cum ne-au surprins suedezii: pase filtrante și pătrunderi pe spațiile libere
Aceste spații sunt foarte riscante în anumite momente ale jocului. Chiar dacă „tricolorii” au încercat să aglomereze zona centrală și să stea aproape unii de alții, suedezii au profitat de spațiile apărute în fața lor. Le-au forțat.
O dată prin avansarea mijlocașilor centrali Ayari (mai ales el) și Bergvall, continuând apoi cu pase filtrante. Așa ne-a surprins Ayari cu lansarea lui spre Isak la deschiderea scorului.
Acolo nu ne-a ajutat eroarea de poziționare a lui Ghiță. Nici dificultatea cu care s-a întors, nici lipsa lui de reacție când mingea i-a trecut prin față.
Altă problemă a apărut în acțiunile în care fundașii laterali scandinavi, în special Stroud, pe stânga, s-au infiltrat direct pe acele spații lăsate libere între stoperi. În cazul lui Stroud, între Coubiș și Drăgușin.
Atunci a fost și greșeala „închizătorilor”, care nu au acoperit mai bine zonele vulnerabile.
O asemenea strategie defensivă cere colaborare și conectare perfecte. Și pregătire
La atacurile poziționale ale nordicilor, am rezistat destul de bine. Când adversarii au accelerat, am fost puși în dificultate.
La un asemenea sistem, deși pare solid defensiv, pentru că de multe ori te aperi în 5 (cu lateralii Rațiu și Bancu) și aglomerezi, dacă nu sunt toți jucătorii conectați permanent, dacă nu colaborează, dacă nu știe fiecare cum să acționeze în fiecare clipă, poți fi surprins. Și noi am fost surprinși de mai multe ori. Lipsa de agresivitate în faza defensivă le-a ușurat misiunea galben-albaștrilor.
O așezare cu 3 stoperi poate să dea rezultate în timp, lucrată mult și insistent. Iar selecționerul nu are mult timp la dispoziție.