Publicat:
27.08.2026, ora 12:03
Actualizat: 27.08.2026, ora 12:10
- Ana Bărbosu (19 ani) va afla în câteva săptămâni decizia Tribunalului de Arbitraj Sportiv de la Lausanne în cazul celor trei teste anti-doping ratate.
- Profesorul care va decide ce se va întâmpla cu sportiva din România e unul dintre cei mai respectați experți în drept sportiv internațional și o autoritate de top în jurisprudența anti-doping.
- Au existat cazuri în care sportivi aflați în situația Anei Bărbosu au scăpat fără suspendare. Toate detaliile despre aceste cazuri, în rândurile de mai jos.
Așa cum GOLAZO.ro scria, pe 20 august 2026, audierile din cadrul procesului dintre Ana Bărbosu și FIG (n.r. - Federația Internațională de Gimnastică), de la TAS, au durat aproape cinci ore.
„Au mers pe un singur judecător”
Ana și avocații săi luptă împotriva unei eventuale suspendări de doi ani, care a fost cerută de avocații ITA (n.r. - Agenția Internațională de Testare), pentru trei ratări ale controalelor antidoping, în afara competiției, (n.r. - whereabouts failures) într-un interval de 12 luni.
Cele mai noi vești obținute de GOLAZO.ro de la Tribunal de Arbitraj Sportiv nu confirmă prima variantă, aceea a unui panel de judecători format din trei membri.
Surse GOLAZO.ro: „Nu s-a mai mers pe un panel format din 3 membri. Jeffrey Benz colaborează cu Howard Jacobs, dar singurul judecător (n.r. - arbitrator) în cazul Anei Bărbosu e cineva care a fost, din partea Diviziei Anti-Doping a TAS la cele mai importante evenimente multi-sportive globale: Jocurile Olimpice de Iarnă de la Pyeongchang, Jocurile Asiatice de la Hangzhou 2023 și Jocurile Olimpice de Vară de la Paris 2024. Are o experiență uriașă profesorul Jens Evald. Despre el e vorba”.
Cine e Jens Evald?
Danezul e membru al Departamentului de Drept din cadrul Universității Aarhus din Danemarca. De asemenea e arbitru acreditat la Tribunalul de Arbitraj Sportiv (TAS) din Lausanne.
A fost președintele Consiliului de Administrație al agenției naționale anti-doping din Danemarca și în acest moment e vicepreședinte al Asociației Daneze de Drept Sportiv.
Jens Evald nu este doar un practician, ci și un teoretician de renume ale cărui lucrări ghidează dreptul sportiv modern. E autorul a numeroase tratate juridice și lucrări de cercetare axate pe Codul Mondial Anti-Doping. Printre lucrările sale recente se numără analiza de specialitate „Probele circumstanțiale în cazurile de dopaj”.
Desemnarea profesorului Evald ca singur judecător în acest caz se datorează faptului că acesta aduce în fața tribunalelor o perspectivă dublă, extrem de rară și de valoroasă. Pe de o parte, are experiența operațională directă de la conducerea unei agenții naționale anti-doping (unde a gestionat protocoale de testare și reguli privind localizarea sportivilor).
Pe de altă parte, deține o expertiză academică solidă dezvoltată pe parcursul a zeci de ani de cercetare privind răspunderea obiectivă, respectarea dreptului la un proces echitabil și standardele de probă solicitate de dreptul sportiv internațional.
Precedentul care o poate salva pe Ana Bărbosu
Profesorul Jens Evald a jucat un rol de pionierat ca arbitru la TAS în gestionarea unora dintre cele mai complexe și mediatizate dosare de dopaj din sportul mondial.
De exemplu, el a acționat ca arbitru unic și în cazul „Anna Pyatykh”. Aici, Evald a stabilit un precedent de referință în jurisprudența sportivă globală, dovedind dopajul și dictând o suspendare de 4 ani pe baza probelor circumstanțiale din schemele de tip „washout” (n.r. - ingerarea de substanțe în perioada de pregătire înaintea unei competiții, substanțe care sunt eliminate de corp înainte de concurs), în ciuda absenței probelor fizice de urină.
Recunoscut la nivel mondial ca un expert al dreptului sportiv care e eminamente echidistant, Evald poate fi convins de echipa de avocați a Anei Bărbosu, în frunte cu Howard Jacobs, că măcar una dintre ratările acesteia de test anti-doping nu a fost din vina ei.
Ana era în camera din campus. Nu au sunat-o, nu nimic. Nu au încercat să ajungă la ea. Pentru că au existat cazuri în care Ana plecase din locul pe care-l scrisese în programul ADAMS, au venit ofițerii anti-doping, ea a fost sunată și s-a întors într-un termen scurt unde erau reprezentanții USADA (n.r. agenția de testare anti-doping din SUA), completând testul respectiv. Adică nu e rea voință sau ascundere. Nu puteau oare să procedeze la fel și în cazul celui de-al treilea whereabouts picat? Surse GOLAZO.ro familiarizate cu cazul
Precedentul cel mai clar, folosit de avocatul american în cazul gimnastei noastre, e cel din procesul de la TAS al ciclistei britanice Lizzie Armitstead.
Campioana mondială pe șosea din 2016, aceasta a fost acuzată de UK Anti-Doping de 3 abateri de localizare în 12 luni (n.r. - nu a fost găsită de ofițerii anti-doping la locațiile la care spunea că se află).
Lizzie a atacat decizia direct la TAS. Instanța a anulat în unanimitate prima abatere, stabilind că ofițerul de control doping nu a făcut eforturi suficiente și rezonabile să o localizeze.
Ciclista se afla într-un hotel din Suedia, recepția a refuzat să ofere numărul camerei fără o justificare suplimentară, iar telefonul ei era pe silențios în timp ce dormea). Rămânând cu doar 2 abateri valabile, suspendarea a fost ridicată imediat, iar ea a concurat la Jocurile Olimpice de la Rio.
Citește și
VIDEO: cele mai noi imagini din sport
