Publicat:
24.08.2026, ora 14:40
Actualizat: 24.08.2026, ora 14:55
- Universitatea Stanford și-a asumat apărarea Anei Bărbosu, 20 de ani, în procesul de la TAS și pentru că se simte responsabilă de ratarea gimnastei a două teste anti-doping.
- Reputatul avocat Howard Jacobs a dorit ca unul dintre arbitrii panelului care judecă acest caz să fie cel cu care a colaborat și în judecata Simonei Halep de la TAS.
- În timpul procesului s-a mizat și pe istoricul de bună-credință al Anei (cazuri în care a venit rapid pentru a fi testată). Decizia TAS ar putea veni după câteva săptămâni. Toate detaliile, în rândurile care urmează.
Pe 20 august 2026, procesul dintre Ana Bărbosu și FIG (n.r. - Federația Internațională de Gimnastică) a avut loc la sediul TAS (n.r. - Tribunalul de arbitraj Sportiv de la Lausanne).
Lupta se duce împotriva unei suspendări de doi ani, care a fost cerută de avocații ITA (n.r. - Agenția Internațională de Testare), pentru trei ratări ale controalelor antidoping în afara competiției (n.r. - whereabouts failures) într-un interval de 12 luni.
Cazul Anei Bărbosu nu implică substanțe interzise, ci reprezintă o problemă strict administrativă, accentuată, conform surselor GOLAZO.ro, de mutarea sa în Statele Unite ale Americii pentru a studia și a concura la prestigioasa Universitate Stanford.
Trecerea la noua viață din campus, adaptarea la rigoarea sistemului universitar american și o serie de erori de comunicare au atras acuzațiile oficiale de încălcare a articolului 2.4 din Regulamentul Antidoping al Federației Internaționale de Gimnastică.
De ce a ratat Ana testările?
Pentru a-și apăra sportiva de 20 de ani, Stanford l-a angajat pe celebrul avocat american Howard Jacobs, cel care a reușit și salvarea Simonei Halep în celebrul său dosar de la TAS. În rândurile care urmează, GOLAZO.ro, care a stat de vorbă cu mai multe surse, vă prezintă în exclusivitate detalii din culisele acestui proces.
În cele aproximativ cinci ore de audieri s-au discutat în amănunt cele trei ratări ale acțiunilor ofițerilor anti-doping privind „localizarea” (whereabouts) Anei Bărbosu. Înainte de a intra în detalii, reamintim faptul că un sportiv e obligat să-și menționeze locația în care poate fi găsit, 24 de ore din 24, în programul ADAMS.
- „Programul ADAMS” înseamnă Sistemul de administrare și gestionare antidoping, un instrument securizat al Agenției Mondiale Antidoping (WADA), care centralizează datele sportivilor.
- Acesta simplifică activitățile antidoping, inclusiv urmărirea locului unde se află sportivii, rezultatele testelor, scutirile pentru uz terapeutic (TUE) și pașaportul biologic al sportivului (ABP).
Cele trei ratări ale controalelor agenților anti-doping s-au întins pe perioada a patru luni, din septembrie 2025 – ianuarie 2026. Prima eroare a Anei s-a întâmplat în România, iar următoarele două în SUA. Ce s-a întâmplat la acestea din urmă?
Al doilea test ratat a fost în SUA, din perioada în care Ana, ajunsă mai devreme în America, scrisese în programul ADAMS că poate fi găsită în campusul celor de la Stanford. Dar cum campusurile se deschid pe o anumită dată, iar Ana nu știa, pentru că Stanford nu i-a precizat asta, a fost nevoită să stea în altă locație.
Ca urmare, a uitat să schimbe, în programul ADAMS, locul unde să fie găsită. Ofițerii anti-doping au mers la campus, dar l-au găsit închis, iar Ana Bărbosu, normal, era de negăsit.
Al treilea test ratat în decurs de 12 luni a fost atunci când Ana se afla în cameră, iar agenții anti-doping au ajuns la sala de gimnastică, acolo unde scrisese sportiva noastră că se află în acest interval orar.
Surse GOLAZO.ro familiarizate cu cazul spun: „Era în camera din campus. Nu au sunat-o, nu nimic. Nu au încercat să ajungă la ea.
Pentru că au existat cazuri în care Ana plecase din locul pe care-l scrisese în programul ADAMS, au venit ofițerii anti-doping, ea a fost sunată și s-a întors într-un termen scurt unde erau reprezentanții WADA, completând testul respectiv. Adică nu e rea voință sau ascundere. Nu puteau oare să procedeze la fel și în cazul celui de-al treilea whereabouts picat?”
Surse GOLAZO.ro: „Nu sunt obligați să sune”
Sursele GOLAZO.ro de la TAS adaugă: „Ofițerii anti-doping, din câte știu eu, trebuie să facă demersurile necesare de a te găsi. De exemplu, tu dai o adresă, ei merg acolo, fac poze, dacă-i bloc, dacă-i casă, adică ei au toate dovezile că s-au dus acolo și au făcut toate încercările ca să te găsească. Sigur, te și pot suna. Ăsta e scopul lor, să te testeze, nu?”
Sursele GOLAZO.ro familiarizate cu procedurile ofițerilor anti-doping susțin, însă, că apelul telefonic este o excepție strictă: „Pot suna sportivul doar în ultimele cinci minute din timpul alocat vizitei și doar dacă primesc în ordinul lor de misiune această informație și li se dă acceptul.
Adică cei care creează misiunea, de a testeze un anumit sportiv, fac o precizare: «Dacă nu-ți răspunde până la ultimele cinci minute, poți să suni». Dar dacă această precizare nu este făcută în ordinul de misiune, ofițerii nu sunt obligați să sune sportivii. Altfel, nu!”
Această regulă explică de ce, deși ulterior Ana a fost sunată și a efectuat testul anti-doping, la al treilea test ratat acest lucru nu s-a întâmplat.
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
Jeffrey Benz, asul din mânecă
La Tribunalul de Arbitraj Sportiv, un panel format din trei arbitri (n.r. - judecători) va fi cel ce îi va decide soarta Anei Bărbosu. Cei trei au fost numiți astfel:
- Unul, posibil și conațional, de apărare
- Altul de acuzare
- Al treilea din oficiu, care e și președintele panelului
Cei trei judecători vor stabili ce grad de vinovăție a avut Ana Bărbosu în cele trei ratări ale testelor anti-doping. Pentru o decizie, nu e nevoie de unanimitate, ci e suficient ca doi din cei trei arbitri să fie de acord.
Dacă unul dintre arbitri nu este de acord cu ceilalți doi, are dreptul să redacteze o opinie separată (n.r. - dissenting opinion), dar aceasta nu este obligatorie.
De menționat că, pe perioada unei eventuale suspendării pentru ratarea testelor anti-doping, Ana poate concura pentru Stanford, dar nu și în competițiile desfășurate sub egida Federației Internaționale de Gimnastică (n.r. - FIG).
Apărarea, adică avocatul Howard Jacobs, l-a nominalizat în panelul de la TAS pe cel cu care a colaborat și la procesul Simonei Halep, Jeffrey Benz. Acesta e un foarte cunoscut nume al arbitrajului sportiv internațional (unul dintre cei aproximativ 400 de arbitri TAS din întreaga lume).
Benz este dublu calificat drept avocat în Statele Unite (California, Colorado, New York, Hawaii) și barrister în Marea Britanie (Membru la 4 New Square Chambers din Londra).
Fost patinator de performanță și fost consilier juridic general al Comitetului Olimpic al SUA (USOC), el predă Dreptul Sportului și Arbitrajul la Pepperdine University și este renumit pentru eficiența cu care soluționează disputele procedurale și de dopaj de mare complexitate.
- Anul 1990: Jeffrey G. Benz absolvă Universitatea din Michigan cu licența dată în științe politice și își completează cunoștințele cu un certificat în dreptul Uniunii Europene luat la Universitatea Queen Mary din Londra.
- Anul 1993: Jeffrey G. Benz începe cursurile Facultății de Drept a Universității din Texas, pe care le finalizează ulterior.
- Anul 2000: Jeffrey G. Benz își începe activitatea de arbitru la Curtea de Arbitraj Sportiv (TAS).
- Anul 2006: Jeffrey G. Benz obține Masterul de la Universitatea „Ross School of Business” din Michigan.
- Anul 2013: Jeffrey G. Benz devine mediator în cadrul Curții de Arbitraj Sportiv (TAS).
Care poate fi deznodământul?
Acum depinde de Benz să convingă unul dintre cei doi colegi ai săi din panel că Ana Bărbosu are circumstanțe atenuante în măcar unul dintre cele trei cazuri de ratare a vizitelor ofițerilor anti-doping. Dacă unul dintre cele trei se va șterge, atunci sportiva din România nu riscă nicio suspendare.
Dacă Benz nu va reuși acest lucru, atunci ar putea să aibă câștig de cauză avocații FIG, care au cerut suspendarea pentru 2 ani a gimnastei noastre pentru încălcarea regulii privind „localizarea”, prevăzută la articolul 2.4 din Codul Mondial Antidoping.
Cel mai bun deznodământ ar fi reducerea pedepsei la un minim legal de doar 12 luni.
Sursele GOLAZO.ro de la TAS spun că Howard Jacobs nu s-ar fi „înhămat” la un asemenea proces dacă nu ar fi existat șanse bune pentru un deznodământ pozitiv.
„Howard Jacob e un avocat excelent. Uitați-vă și ce a reușit în cazul Halep. El poate să argumenteze sau, în fine, să vină cu niște argumente solide, care să schimbe soarta cazului Anei.
Cazul e complicat, fără îndoială. În astfel de situații, chiar și când un client a greșit, strategia poate fi de a obține o victorie prin minimizarea daunelor: «Eu vă spun de acum că o să câștigați plătind cât mai puțin posibil, adică daunele să fie cât mai mici»”.
Din data de 5 mai 2026, Ana Bărbosu s-a autosuspendat, iar lunile care vor trece până la un verdict vor fi scăzute dintr-o eventuală suspendare.
Citește și
VIDEO: cele mai noi imagini din sport
