- Partea de responsabilitate a antrenorului este incontestabilă, pentru înfrângerile cu Suedia și Bosnia.
- Discuția a ajuns însă extrem de fierbinte și, ca de fiecare dată în astfel de momente, pe alocuri e nerezonabilă.
Fotbalul nu este marele nostru eșec. Sportul are doar ghinionul de a fi mai transparent decât alte domenii, așa că insuccesele se văd mai ușor.
„Naționala” este pe locul 54 în clasamentul FIFA. Dar stăm mai bine la educație? Nicio universitate din România nu e în Top 500 Shanghai.
„Olimpicii” nu ne salvează
Ca țară, suntem aproape ultimii din Europa la testele educaționale PISA. Iar surpriza vine când ne uităm la „vârfuri”. Ani de zile ne-am mințit că avem o educație deficitară, dar măcar „olimpicii” noștri performează. Ei sunt mândria nației.
În realitate, testele PISA din 2026 ne arată că România are 4% elevi cu performanțe înalte la matematică, la jumătate față de media OECD. Nu stăm bine la baza de selecție educațională, normal că nu stăm bine nici la nivel de elite.
Performanța noastră economică
Nici prin valoarea a ceea ce producem nu o ducem mai bine decât o ducem pe plan sportiv. Economic suntem undeva în plaja locurilor 45-50 în lume ca PIB/cap de locuitor. Ca la fotbal, scuzați comparația „trivială”.
Și de ce, atunci, se simte în aer un val de revoltă contra „naționalei” și, în special, contra lui Gheorghe Hagi? Antrenorul e primul vizat, nimic nou aici. E mai ușor să personalizezi reproșurile. Vorba aceea veche, reluată ieri și de David Popovici, va sta în picioare până la finalul timpurilor: la victorie spunem „noi am câștigat”, în timp ce la eșec spunem „ei au pierdut”.
Cum ar fi o măsurătoare ca la fotbal la companiile de stat?
Fotbalul e ca un RMN pe care-l porți cu tine în fiecare moment. Rezultatele vin imediat, sunt observabile. Nu poți să te ascunzi. Ai performanță sau nu ai.
De altfel, sportul e una dintre puținele industrii unde „angajații” duc cu ei măsurători fizice. Efortul și randamentul lor e măsurat la propriu, sunt analizați în timp real.
Când intră pe teren, fotbaliștii poartă o bandă pe piept și un mini stick de memorie, dotat cu GPS, în spate. Oamenii din puține alte domenii economice ar accepta așa ceva.
Desigur, măsurătorile sunt și pentru protecția și sănătatea jucătorilor, dar adevărul e că datele care vin din corpul fotbalistului sunt evaluate de către echipa tehnică în principal pentru ca să determine cât mai poate sportivul și când trebuie schimbat, pentru că nu mai dă randament.
Imaginați-vă cum ar fi o măsurătoare „în direct” în conducerile companiilor de stat din România, în Parlament sau în sutele și sutele de agenții naționale.
În unele locuri, pulsul nu crește cu deceniile! Când au pierdut 4 lideri de piață la rând la asigurările RCA, la ASF n-a demisionat nici unul dintre șefi.
Un miliard de euro pagubă la stat (adică la cetățeni) se adaugă numai de la ultima afacere din asigurările RCA: falimentul Euroins. Și nimeni de „pe banca tehnică” a statului român n-a tresărit.
Suntem exigenți nu pentru că sportul e codaș. Suntem exigenți pentru că știm. În timp ce marile găuri sunt silențioase, fotbalul ne face să suferim și să-l iubim pentru că are tabelă de marcaj.