Publicat:
18.10.2026, ora 17:31
Actualizat: 18.10.2026, ora 18:04
- Brian Cristian, deputat USR și vicepreședinte al Comisiei pentru Tineret și Sport, a dezvăluit propunerile pe care le-a adus în dezbatere, în privința finanțării fotbalului românesc.
- Acesta a participat, în urmă cu câteva zile, la o întâlnire cu președinții cluburilor din Superligă, alături de câțiva oficiali ai FRF.
Aflați în Parlament, unii dintre oficialii entităților sportive din Liga 1 au expus problema modului în care sunt finanțate anumite cluburi, prin bani publici proveniți de la Primării sau Consilii Județene.
Întrucât cele 16 cluburi din Superligă sunt organizate fie ca Societăți pe Acțiuni, fie ca ONG-uri sau Asociații Sportive, sau, chiar Societăți pe Acțiuni care primesc fonduri prin intermediul autorităților locale, Brian Cristian a prezentat, într-un dialog cu GOLAZO.ro, patru propuneri pentru finanțarea fotbalului românesc.
Brian Cristian: „M-am uitat foarte mult la modelul din Ungaria. Au 5 ramuri sportive care sunt prioritatea națională”
Politicianul susține că, prin aceste inițiative, intenționează să creeze un sistem de finanțare axat pe dezvoltarea infrastructurii și a centrelor de copii și juniori, dar care, totodată, să nu ofere șanse companiilor private de accesa fonduri publice în interes personal, din moment ce ele au ca scop clar obținerea de profit.
„Într-adevăr, au fost președinți de cluburi care spuneau că există un tratament diferit între cluburi, raportat la banii care se dau de la autoritatea publică locală, în funcție de forma de organizare. Adică, dacă ești ONG, beneficiezi de resurse publice, dacă ești societate pe acțiuni, nu.
Evident că în logica pe care o am, și le-am spus și președinților de club prezenți, ideea ar fi să nu găsim acum chichițe legislative ca să poată beneficia și societățile pe acțiuni, care au ca scop pur profitul, de fonduri publice sau poate de sponsorizări prin redirecționare din impozitul pe profit al altor companii.
Ideea ar fi ca pentru cluburile de prima ligă, toate să fie organizate ca SA-uri, cum e în toată Europa, iar ONG-urile să fie mai degrabă pentru ligile inferioare, pentru cluburi mai mici care se organizează.
Acum, raportat la idei pentru finanțarea sportului. M-am uitat foarte mult la modelul din Ungaria. La ONG-uri, ei pot să redirecționeze până la 70% din impozitul pe profit datorat de companii către 5 ramuri sportive, care sunt prioritatea națională. Și ei investesc doar în sportul de copii și juniori și infrastructura sportivă. Fac, practic, baze sportive de bani ăia.
Și atunci, pe logica asta, am venit cu câteva inițiative. Una ar fi așa: nu mergem la 70%. În momentul de față, firmele pot redirecționa până la 20% din impozitul pe profit, dar nu mai mult de 0,75% din cifra de afaceri. Și atunci am zis să dublăm acest lucru. Să poți da până la 40% din impozitul pe profit, iar în loc de 0,75% din cifra de afaceri, 1,5% din cifra de afaceri.
Că, practic, sunt două praguri. Pe care îl atingi primul, aia e suma maximă. Deci, oricare dintre astea. Dar, banii se meargă în sportul de copii și juniori și în infrastructura sportivă.
De asemenea, pentru persoanele fizice, pentru cetățeni, acum, din impozitul pe venit, ai acele formulare prin care redirecționezi 3,5% către ONG-uri, culte sau cluburi. Noi am zis că dacă o să meargă la fel, către sportul de copii și juniori sau infrastructură, să poată da până la 5% din impozitul pe venit persoanele fizice.
Am încercat să scutim de TVA entitățile care construiesc infrastructură sportivă, care construiesc, modernizează și dotează infrastructura sportivă.
Doar că există o directivă europeană care nu ne permite să avem scutire totală de TVA pentru infrastructura sportivă, cum e în cazul spitalelor. Că inițiativa a fost în oglindă cu «Spitale publice din bani privați», pentru care este lege în vigoare. Noi am vrut să avem «Baze sportive publice din bani privați».
Și am zis OK, dacă nu putem scuti total de TVA, ne-am amendat propriul proiect și am zis să fie TVA-ul minim care se poate, de 5%.
Și încă una ar mai fi fost, legată de activitatea comercială a cluburilor, ca să poată să fie taxată mai puțin.
Deci, TVA redus pentru ce înseamnă merchandising, pentru ticketing, să poată cluburile să încaseze mai multe venituri din vânzări de tricouri, din vânzări de bilete, din vânzări de alte lucruri, ce țin de activitatea unui club, ca să se poată finanța mai bine, să nu ceară tot timpul de la bugetul de stat.
Și, practic, aceste patru idei le-am propus noi”, a declarat Brian Cristian, pentru GOLAZO.ro.
Cum sunt organizate cele 16 cluburi din Superligă:
- Societăți pe Acțiuni: Dinamo, Rapid, FCSB, CFR Cluj, Universitatea Craiova, Farul Constanța, FC Voluntari*
- ONG/Asociații Sportive: U Cluj, Sepsi, Csikszereda, FC Botoșani, Oțelul Galați, UTA Arad, Corvinul Hunedoara, FC Argeș, Petrolul Ploiești
*Deși este organizată ca SA, FC Voluntari este finanțată de Primăria orașului Voluntari
Brian Cristian: „Unii președinți au cerut ca 1% din cifra de afaceri a multinaționalelor să meargă către federații sau cluburi”
„Evident că au fost și alte idei care au fost dezbătute în cadrul Comisiei. Unii dintre președinții de cluburi spuneau că vor ca 1% din, nu din profit, ci din cifra de afaceri a multinaționalelor să meargă către cluburile sportive sau către federații.
Mă rog, asta e cumva discutabilă. Să pui taxă cuiva pe cifra de afaceri obligatoriu, e ceva diferit. Cu siguranță nu ar fi privită cu ochi buni.
Ce mai spuneau unii dintre oameni? Spuneau că marile entități juridice, marile firme comerciale au o fundație proprie unde redirecționează pentru cauzele lor, redirecționează din acei bani.
Și mai erau idei în cadrul Comisiei ca din taxa de licențiere a jocurilor de noroc, cum se finanțează în momentul de față Comitetul Olimpic și Sportiv Român cu 2% din taxa de licențiere care merge direct către COSR, la fel să fie o sumă similară către ANS, către federații sau către cluburi”, a mai explicat deputatul.
Până la urmă, trebuie să fim conștienți de un aspect. Toate aceste sponsorizări sau finanțări din redirecționarea impozitului pe profit, până la urmă, sunt tot bani publici. Sunt bani care nu mai merg la bugetul de stat, sunt bani care merg către diverse entități, că sunt ONG-uri, că sunt federații sportive... Chiar dacă, teoretic, noi vrem să le dăm către o cauză de interes public, cum ar fi infrastructura sportivă construită din aceste fonduri. Până la urmă, sunt bani mai puțini la bugetul de stat, de asta trebuie să ținem cont și toate inițiativele astea trebuie să țină cont de o responsabilitate fiscal-bugetară. Brian Cristian, deputat USR și vicepreședinte al Comisiei pentru Tineret și Sport
Citește și
VIDEO: cele mai noi imagini din sport
