Publicat:
09.12.2025, ora 11:01
Actualizat: 09.12.2025, ora 11:01
- „Cazul Camelia Voinea” continuă să aducă la lumină alte drame trăite de gimnastele care au lucrat cu aceasta.
- Noile dezvăluiri sunt făcute de o gimnastă care s-a accidentat grav la un antrenament condus de Camelia Voinea.
- Bătăi cu bețe, „avea unul de metal, altul de nuc”, pumni, poze greu de privit, abuzuri psihice, verbale, toate se regăsesc în rândurile care urmează.
GOLAZO.ro continuă seria dezvăluirilor despre comportamentul antrenoarei Camelia Voinea în sala de gimnastică.
După ce două gimnaste și-au spus povestea, iar într-un articol separat am arătat cum se comporta această antrenoare cu fiica ei, Sabrina Voinea, o nouă mărturie cutremurătoare iese la suprafață.
O fostă gimnastă voia de mai mai mult timp să vorbească despre drama ei, iar dezvăluirile GOLAZO.ro i-au dat curaj mamei, care a contactat redacția.
În timpul dialogului telefonic, a intervenit și fosta gimnastă care, la rândul ei, a povestit întâmplări atroce.
GOLAZO.ro a verificat numele sportivei în cauză, clubul unde a activat, precum și anii petrecuți în gimnastică.
Mama unei foste gimnaste: „Avem fotografii”
Bătăi cu bețe, pumni în gură, accidentări care au lăsat urme grave, practici de tortură, traume care continuă și astăzi.
Bună ziua. Mi-ați spus că ați citit articolele de pe GOLAZO.ro și doriți să vă spuneți povestea. Mai exact, a fiicei dvs. Camelia Voinea i-a fost antrenoare?
Da, acum 9-10 ani. O rugăminte am. Aș vrea ca numele nostru să nu fie publicat. Vi l-am spus pentru că ați vrut să verificați la club. Copilul meu e într-o școală militară, iar ei au mai multe restricții și nu vreau să aibă necazuri.
Ea a tot văzut lucruri despre Camelia Voinea, a auzit, a citit și la dvs. și tot îmi spunea: „Vreau să zic și eu ceva, pot?”. Însă i-am spus mereu că va fi doar cuvântul nostru împotriva cuvântului Cameliei Voinea.
La ce vă referiți, mai exact?
La dovezi. Fiica mea a fost bătută crunt de ea. Iar eu am numai câteva fotografii făcute de sora mea. Atât.
S-o luăm cronologic.
Sunt atât de supărată și vreau să spun cât mai multe lucruri... îmi va fi greu. Problema e că, din păcate, i-am spus și soțului, ne considerăm autorii morali. Pentru că n-am văzut prin ce trecea. Ea nu s-a deschis în fața noastră, iar noi am observat prea târziu, da? Când trauma pentru ea a fost destul de mare. Nu știam, nu mi-am dat seama, de ce nu voia să o spăl. Sau de ce nu voia să intru la baie în timp ce era acolo.
Fiica mea a făcut gimnastică la clubul Farul Constanța, la antrenoarea Camelia Voinea. Eu sunt o mamă destul de severă, așa că înțeleg că te mai enervezi. Sportul de performanță se face prin multă muncă, dar nu să-i frică unui copil de tine.
Și acolo ce s-a întîmplat?
Vă spun doar atât. La un moment dat, pe 1 septembrie 2016, îmi aduc aminte și azi ziua, când sora mea era aici, în vacanță, iar noi eram la muncă, a intrat cu ea la duș ca să o spele. Și când a văzut vânătăile, urmele de pe piele, mi-a scris că nu se poate să fie de la căzături. Mi-a trimis și poze. Vi le dau și dvs. Din păcate, nu am vrut să merg la IML (n.r. Institutul Național de Medicină Legală), ca să scot certificat.
Dar ce ați făcut?
Am sunat civilizat, pe la 8-9 seara, și am spus că înțeleg că acest sport e foarte greu, dar că loviturile pe care le-am văzut pe corpul fiicei mele... nu vreau să le mai văd.
Și ce s-a întâmplat?
Mama: Fiica mea mi-a spus, peste mulți ani, că a început s-o bată și mai tare. Pentru că le învăța să nu povestească acasă. Deci mai rău am făcut...
Mama unei foste gimnaste: „Camelia Voinea nu e om”
Dar la telefon, pe loc, care a fost reacția doamnei Voinea?
Nicio reacție, nicio reacție, de niciun fel. Pentru că nu e OK, nu e om...
Dar ați povestit cuiva, ați arătat pozele făcute de sora dvs.?
Da, am mers împreună cu soțul meu la președintele clubului Farul. Domnul Floroiu (n.r. Ilie), sper să nu greșesc.
Am crezut așa că e ceva... că nu s-a mai întâmplat așa ceva. Spre surprinderea noastră, nu eram singurii care puneam aceste probleme. «Știm că așa se întâmplă și nu avem ce face», cam asta a fost răspunsul. Foarte politicos ni s-a dat asta de înțeles.
Sunt oameni cărora le e frică. Și în Federație, atunci și acum. Dar de ce le e frică? Trebuie să acceptăm că există și astfel de oameni? Nu oameni, că e mult spus cu această ființă, credeți-mă.
Mulți spun că așa se ajunge campion olimpic, că altfel nu ai ajunge campion. Dar eu întreb dacă acel copil și-a ales să devină așa campion olimpic? Fiica mea nu s-a mai uitat mult timp la gimnastică. Mama sportivei antrenate de Camelia Voinea
Și mai departe...
Să vă mai spun ceva. A avut examen la Școala Militară de care vă spuneam. Și a avut o probă de 2.000 de metri. Iar ea a început să plângă că nu vrea să alerge. I-a spus cuiva de ce plângea, iar apoi a ajuns informația și la mine. Era tot din cauza anilor din gimnastică. Prefera ca, decât să fie lovită sau bătută, să i se dea ture de sală, să alerge.
Știm că repeți ceva de 100 de ori în sport, dacă nu ai făcut bine. Iar la ea, la 18 ani, revenea trauma trăită în sală dacă era pusă să alerge.
Vreau să confirm mărturiile celorlalte fete cu care ați vorbit. Păcat dacă mai sunt oameni care cred că aceste povești sunt neadevărate.
Ați văzut și imaginile publicate de noi cu Sabrina Voinea și mama sa, în care cea din urmă are un comportament abuziv?
Da. Și fiica mea le-a văzut. Bine, ea se mai uita la concursuri și când Sabrina rata sau nu lua locul 1, mereu zicea: „Ce bătaie o să mănânce acum că n-a luat locul întâi”.
Mie-mi e milă. Se muncește mult, se muncește enorm. Dureroasă munca, iar pe lângă asta să mai ai și un așa tratament, e de nedescris.
Eu nu mă pricep foarte mult, nu sunt de specialitate, dar întotdeauna am zis că Sabrina, deși se califică bine, ratează în ultimul moment. Și cred că asta poate și din cauza psihicului care e făcut vraiște.
Fostă gimnastă: „Bătăi pe care le simt și acum”
Am auzit (n.r. discuția s-a purtat pe speaker) că a ajuns și fiica dvs. acasă. Vrea să participe la dialogul nostru?
Mama fostei gimnaste: La un moment dat m-am dus la sală, ca să o confrunt pe antrenoare. I-am zis că nu se mai poate așa și că-mi iau fiica de la gimnastică. «Și ce, acum o să stau să mă rog de ea? Că o fi Nadia Comăneci?!». Nu e, dar e fiica mea și nu vă permit să dați în ea.
Credeți-mă, sunt o persoană destul de aprigă la furie, dar această situație m-a făcut să fiu un om atât de… nu am avut reacțiile pe care ar fi trebuit să le am. Nu am avut reacția de a o strânge de gât. Soțul meu nu a vrut să intre în sala ca să nu recurgă la vreun gest... Eu am rămas fără reacție. Cred că m-am gândit că e clar că așa funcționează lucrurile.
La un concurs am ratat și nu mă putea lovi acolo, pentru că era lume. Și m-a luat de mână, ca și când îmi vorbea și zâmbea, și și-a înfipt unghiile în carnea mea. Gimnasta antrenată de Camelia Voinea
Îmi spuneați ceva de IML. De ce nu ați fost de acord cu scoaterea unui certificat?
Mama mea a venit cu ideea. M-a rugat să mergem acolo. Îmi reproșez aceste lucruri. Și fiica mea mă mai întreabă de asta. I-am spus că n-am mai vrut să trecem prin toate lucrurile alea. Că se pierde energie, timp.
Înțeleg. Aș vrea să o întreb pe fiica dvs. ce-și amintește din perioada în care a fost antrenată de Camelia Voinea.
Fosta gimnastă: Au fost câteva bătăi pe care le simt și acum. Avea două bețe în perioada de care vorbesc eu. Unul mai subțire, de metal, altul mai gros, de nuc. Dar te bătea cu tot ce nimerea. Papuci, bețe, palme. Te ciupea până la sânge.
Pe Sabrina o încuia în vestiar, iar asta era o pedeapsă mare pentru Sabrina, pentru că iubește gimnastica. O amenința că nu o mai lasă la gimnastică, iar Sabrina plângea mult din cauza asta.
Ai văzut clipurile date de noi, cu Sabrina și Camelia Voinea?
Fosta gimnastă: Da. Nouă ne spunea că ni se vede celulita pe picioare. Aveam 28 de kilograme... la 8-9 ani. Dacă ne cântărea și depășeam greutatea, ne zicea că mâncăm ca vacile.
Tu cum ai ascuns de mama ta vânătăile provocate de Camelia Voinea?
Fosta gimnastă: Eu nici nu mă prea vedeam cu mama pe timpul zilei. Era la muncă, eu eram la școală. Stăteam două, trei ore acasă cu bunica, îmi făceam temele, dormeam și când ajungeam acasă, la 21-21:30, nu cred că aveam timp să mă văd cu mama prea mult. Uneori eram ținută, dacă se enerva, și după antrenament. Adică după alea patru ore.
De ce te ținea peste? Pentru că nu făceai ceva bine și te pedepsea?
Fosta gimnastă: Da, da, exact.
Fostă gimnastă: „Am căzut în cap”
Cum te-a afectat această presiune? Traumele provocate de bătăi și de jigniri?
Fosta gimnastă: Păi, în primul rând, eu am avut o accidentare destul de urâtă și n-am mai putut face anumite lucruri (n.r. elemente). Mai ales la paralele, nu mai puteam să fac absolut nimic.
Ajunsesem să mă rog de ea, când se enerva, să mă lase să fac forță. Știam că dacă fac forță, doar verbal m-ar mai putea agresa. Adică n-ar veni după mine să mă mai bată. Nu mergea de fiecare dată, dar, câteodată, încercam norocul.
Am și un semn pe picior. Nu mai știu exact de ce l-am căpătat, dar știu că e de la un inel de-ale ei. Mi-a dat un pumn în picior și am semnul de la acel inel. Gimnasta antrenată de Camelia Voinea
Accidentarea a avut vreo legătură cu Camelia Voinea?
Mama fostei gimnaste: La antrenament a căzut de pe bârnă în cap. Aproape în cap, cumva. Cu umărul a rămas...
Fosta gimnastă: M-am accidentat când am făcut coborârea de pe bârnă. Mi-a pus scaune pe lângă bârnă ca să nu mai cad. În caz de cădeam, să mă învăț minte să nu mai cad că mă loveam.
Mi-au mai spus două fete lucrul acesta. Scaune puse cu picioarele în sus, ca să îți intre în corp dacă pici de pe bârnă.
Fosta gimnastă: Da. Și am căzut în cap pe marginea bârnei. Apoi pe jos. Ea n-a venit la mine să vadă dacă sunt bine.
Am stat un pic jos, apoi am încercat să mă ridic singură și în momentul acela am văzut că eu nu mai simțeam nimic din partea stângă a corpului. Absolut nimic, nici mâna, nici piciorul, mergeam într-o parte.
Ea nu m-a crezut, zicea că eu mă prefac și de fapt n-am nimic. Așa că m-a pus în continuare... m-a pus după la sărituri pentru că mai aveam o oră jumătate de antrenament și așa l-am făcut pe tot.
Te-a văzut un medic? Puteai avea ceva la coloana vertebrală.
Am simțit ceva la omoplatul stâng. Încă simt oarecum și acum. Atunci mă durea destul de tare omoplatul stâng. Și acum, dacă aș vrea să mă întind mai mult cu mâna stângă, nu pot, simt ca un junghi.
Mama fostei gimnaste: „Camelia Voinea nu merită nici un scuipat”
Și medicul?
Fosta gimnastă: Nu...
Mama fostei gimnaste: E departe de omenie (n.r. Camelia Voinea). V-am spus că nu poate fi numit om. Dacă mă întâlnesc cu ea prefer să nu mă respect pe mine și să nu-i dau nici un salut. Nici măcar un scuipat nu merită!
Din fericire, nu o antrenează acum decât pe Sabrina. Eu sunt mamă... adică nu merită Sabrina toate aceste lucruri, dar, din păcate, ea nu vede lucrul ăsta.
Copiii noștri au rămas cu traume... n-ar trebui să mai aibă dreptul să antreneze pe altcineva. Iar la antrenamente... ne băga sâmbăta, pentru că era aproape de concurs, ne lăsa pe noi părinții să asistăm la pregătire și totul era foarte bine.
Eu am și dat o declarație, atunci când mama altei gimnaste a depus o reclamație, pentru că nu aveam, niciun semn că s-ar purta greșit, în care am zis că nu am niciun motiv să spun ceva negativ de antrenoare.
Am dus-o și la psiholog, bineînțeles, imediat după aceea, dar foarte mult nu cred că a ajutat-o. Ea fiind și copil, nu prea a știut cum să... nu știu cum să zic, să se deschidă. Am mai încercat variante, dar lucrurile sunt destul de... complicate. Mama fostei gimnaste antrenate de Camelia Voinea
Spune-mi, te rog, ce s-a întâmplat după acea accidentare?
Fosta gimnastă: După cum am spus, la paralele nu am mai putut face nimic. Și, la un moment dat, s-a enervat foarte tare și mi-a dat un pumn în gură. Stătea lângă mine. Simțeam sângele, îmi spărsese buza. Eram încă eram pe paralel, adică încă eram pe bară, și după a venit și mi-a mai dat doi pumni în spate.
Atunci am căzut de pe aparat și nu mai puteam să respir, mă blocasem. O auzeam pe ea în surdină, cum urla la mine. M-a ridicat de ureche, mi-a luat urechea, mi-a întors-o și așa m-a ridicat de jos.
Fostă gimnastă: „Vine după mine și mă omoară”
Și de ce ai mai mers la gimnastică?
Mama fostei gimnaste: Păi, nu a mai vrut, dar nu spunea motivul pentru care nu mai dorea. Eu tot trăgeam de ea, crezând că are un moment mai greu.
Fosta gimnastă: E simplu, pentru că-mi era frică! Bunica mea mă ducea la antrenament și am adormit în autobuz. Când m-a trezit, am început să plâng instant și am zis că nu mai vreau la gimnastică. A trecut o colegă pe lângă mine, m-a văzut, iar când am ajuns la sală, m-a luat de mână (n.r. Camelia Voinea) și m-a băgat în vestiar.
Cum am zis, avea bețele alea de metal și de nuc, și cu ele m-a bătut. Și a zis că dacă vreodată vreau să mă las de gimnastică, vine după mine și mă omoară.
Mama fostei gimnaste: Să dea Dumnezeu să nu mai apuce să mai antreneze pe nimeni! Să nu mai nenorocească alți copii! Dacă Federația acceptă așa ceva...
Camelia Voinea: „Ne trezim cu niște cazuri prescrise”
Încă de la primul caz de acest gen, GOLAZO.ro a contactat-o și pe Camelia Voinea pentru a obține un punct de vedere al acesteia vizavi de acuzații.
De atunci și până astăzi, nici ea și nici Ioan Suciu, președintele Federației Române de Gimnastică, nu au mai răspuns solicitărilor noastre de dialog. Astăzi, Camelia Voinea a solicitat trimiterea întrebărilor online.
„Nu există așa ceva în gimnastică, cu biciul și cu chestii de genul ăsta! Acum ne trezim cu niște cazuri prescrise și acuzăm pe X, pe Y. Așa poate să vorbească oricine despre oricine.
Credeți-mă că eu n-am luat o palmă de la antrenorii mei și eu am trăit în vremea comunismului. Eu nu am spus nimic până acum, tocmai pentru a culege mai multe informații despre persoanele care m-au denigrat”, a spus Camelia Voinea, pentru GOLAZO.ro, pe 5 noiembrie 2025.
Citește și
VIDEO: cele mai noi imagini din sport
