Cristian Geambașu Doamna Nu știu

• Kirsty Coventry, președinta Comitetului Internațional Olimpic, poate triumfa la orice concurs „Cine nu știe, câștigă!”
• Este o moștenire a ocultismului mișcării olimpice pe care fosta campioană la natație din Zimbabwe o duce înainte. Cu prețul derizoriu de a se face de râs la o conferință de presă 

„Mă uit din nou la echipa mea și poate că cineva trebuie concediat, fiindcă nici despre asta nu știu.” În loc de no comment, I don't know. Era a 3-a întrebare consecutivă a ziariștilor la care Kirsty Coventry nu avea răspuns.

Conferința de presă a președintei Comitetului Olimpic Internațional de la finalul Jocurilor de la Milano-Cortina a fost un fiasco deplin. În locul unei întâlniri relaxate, în care șefa supremă a olimpismului mondial să depene bilanțul drăguț al competiției de-abia încheiate, un dezastru de proporții.

Doar ignoranță?

Dar are habarnismul șocant al fostei duble campioane olimpice la înot din Zimbabwe legătură doar cu munca superficială a echipei lui Mark Adams, șeful departamentului de comunicare al CIO?

Este doar ignoranță în non răspunsurile doamnei Coventry sau este un refugiu asumat în fața întrebărilor incomode?

Căci, de-a lungul vremurilor moderne (despre cele din legenda țesută în jurul baronului Pierre de Coubertin știm puține lucruri concrete), șefia CIO și organismul tutelar însuși au fost subiect de controverse.

De ce a fost aleasă Coventry?

În spatele cuvântului elegant „controverse” se ascund termeni mai duri. Compromisuri cu urmări istorice, interese oculte, cauționarea dopajului sistemic, corupție însoțită de sora ei geamănă șpaga.

Puținii care încă mai cred în valorile originare ale sportului așteptau un aer decontaminat odată cu instalarea în funcție a lui Kirsty Coventry. Dar cum se poate însănătoși un organism de anchiloza seculară în doar un an?

Un an, atât a trecut de la alegerea doamnei Coventry în funcție, în martie 2025. Prima femeie președinte al CIO a fost aleasă ca să schimbe sau ca să păstreze statu quo-ul instituției?

Trei, Doamne, și toate trei!

Trei la număr au fost întrebările la care doamna a picat examenul. Prima a fost oportunitatea atribuirii organizării Jocurilor din 2036 unor orașe din Germania fix atunci când se vor împlini 100 de ani de la așa-numita Olimpiadă a lui Hitler.

A doua temă a fost cazul lui Gianni Infantino, președintele FIFA, care a apărut la prima reuniune a „Consiliului pentru Pace” ținând în mână un contract semnat, purtând o șapcă roșie cu inscripția „USA”.

Ziariștii au vrut să afle dacă aceste gesturi respectă regulile de neutralitate politică din Carta Olimpică.

Ultima, dar nu cea de pe urmă, a fost întrebarea referitoare la situația expusă de un avertizor al WADA (Organizația Mondială Antidoping) privind faptul că actualul președinte al Agenției Ruse Antidoping a fost implicat direct în dopajul pe scară largă de la Jocurile Olimpice de Iarnă de la Soci și că CIO ar fi știut.

Apropo de Soci, Jocuri de Iarnă atribute cu largul concurs al elvețianului Jacques Rogge, în funcția șef al Comitetului Olimpic Internațional la acea vreme.

E problematic dacă chiar nu știe pe ce lume trăiește

Niznai-urile („nu știu” în rusește) lui Coventry au damf de ignoranță jucată prost. Sau Kirsty Coventry, om politic, fost membru în guvernul zimbabwean, chiar nu știe pe ce lume trăiește. Ceea ce ar fi grav.

Nu citește, nu e la curent cu știrile care fac agenda timpului, nu știe despre comedia cu Consiliul de pace al lui Trump. Trebuie să-i spună jurnaliștii cum se gudură Infantino pe lângă președintele SUA?

Nu a aflat că președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, a declarat că organizarea Jocurilor în 2036 în țara care a declanșat WW2 ar fi problematică din perspectivă istorică?

Nu îi credem noi pe fotbaliatorii noștri când îngaimă că nu citesc presa și ar trebui o credem pe Coventry care are un aparat întreg de comunicare în slujba ei?

Greaua moștenire

Baronul Henri de Baillet-Latour a dat naziștilor Jocurile din 1936. Mai târziu, americanul Avery Brundage nu s-a simțit dator cu o dezicere față de jocul predecesorului și amicului său belgian.

Spaniolul Juan Antonio Samaranch și comitetul de candidatură al CIO au atribuit ediția 2002 a Jocurilor de Iarnă americanilor din Salt Lake City. Cadou, o mită totală de peste 1 milion de dolari. Supliment, niște puști de vânătoare pentru Samaranch, baron și el, camarad vechi de-al lui Franco, El Caudillo.

Jacques Rogge a dus Olimpiada la Soci, în Rusia lui Putin care fix în anul Jocurilor, 2014, anexa Crimea.

Urmașul lui Rogge, neamțul Thomas Bach s-a dovedit și el un prieten de nădejde al rușilor, insistând până în ultima zi de mandat ca aceștia să fie reprimiți în competiții.

Toți președinții CIO, fără excepție, nu au făcut o prioritate din lupta antidoping. Aceasta este moștenirea lăsată lui Kirsty Coventry. Așa cum a început, cred că doamna a înțeles mesajul. Nu știu. Ia ne znaiu. Sau ia ne ponimaiu. Nu înțeleg. Uite-așa învățăm rusește.