Publicat:
07.11.2025, ora 07:11
Actualizat: 07.11.2025, ora 09:36
- O nouă mărturie răscolitoare din partea unei foste eleve a antrenoarei Camelia Voinea
- Asta după ce GOLAZO.ro a publicat, miercuri, dezvăluiri ale unei gimnaste care, susține ea, a fost agresată în mod repetat de mama Sabrinei Voinea
- Rafala de amintiri dureroase aduce în prim-plan „bătăi cu genunchii în nas, colege care făceau pe ele din cauza fricii, smocuri de păr smulse din cap și casete TV cu mărturii care nu s-au difuzat niciodată”. Povestea tulburătoare, în rândurile care urmează.
Camelia Voinea, 55 de ani, este acuzată pe mai multe voci de tratamente agresive aplicate micuțelor gimnaste care se antrenau la Constanța.
Mai multe sportive au prins curaj și vor să dezvăluie tratamentele la care au fost supuse de antrenoare.
Mai jos, un nou dialog purtat de GOLAZO.ro cu una dintre fostele gimnaste, care a insistat să-i fie protejată identitatea.
Fostă gimnastă, pentru GOLAZO: „Camelia Voinea ne lua de codițe și ne târa prin toată sala”
Ne-ați transmis că vreți să vă spuneți povestea, pentru ca oamenii să afle. Vă rugăm ...
Am 31 de ani. Vreau să spun de la bun început că am iubit gimnastica. O iubesc și acum. Cu pasiune. Sunt antrenor în străinătate. Am plecat din România acum mai bine de 10 ani. Am terminat facultatea, un master, toate la Constanța. Din păcate, nu am ajuns gimnastă.
De ce? Ce v-a oprit?
Cred că abuzurile fizice, psihice, verbale la care am fost supusă de Camelia Voinea. Am început de la cinci ani, la clubul Farul, până la nouă. În 2002 m-am lăsat. Patru ani am rezistat. Ani cumpliți, vă jur, pe care nu o să-i uit niciodată. Mi-a distrus copilăria. M-a marcat pentru toată viața.
Cum anume? Avea un comportament violent în sala de antrenament?
Nu vă imaginați! Nici mulți dintre cititorii dvs. De când ieșeai din casă, ca să mergi la sală, te lua o stare de anxietate. Iar acolo, la antrenament, de exemplu, când executam cu cea mai mică greșeală, fie că era un element la sol, la bârnă, la paralele, sărituri, imediat venea și ne lovea.
Fie că ne lovea cu un obiect pe care îl prindea în mână, fie că ne lovea cu pumnii, cu palmele, ne plesnea, ne lua de coadă, ne târa pe jos. Ne târa efectiv de coadă prin toată sala. Inuman.
Ceea ce spune Denisa Golgotă este adevărat. Recunosc cuvintele și apucăturile doamnei Voinea. Nu și-a schimbat năravul. Nivelul fricii pe care l-am trăit nu se poate compara cu nimic în lume și nu-l doresc nimănui. Sunt multe fete cărora le este frică încă să vorbească despre asta, dar sunt și altele care vor să iasă în față. Această femeie e un monstru! fostă elevă a Cameliei Voinea
Fostă gimnastă: „Mi-a smuls smocuri de păr”
Stați puțin. Camelia Voinea, cu care am vorbit zilele trecute, respinge categoric acuzațiile, spune că nu existau astfel de manifestări în sala de la Constanța.
Ea poate spune ce dorește. Că doar n-o să recunoască acum... Eu aveam găuri în păr, se vedea scalpul, pentru că îmi desprinsese smocuri din cauza acestei torturi. Vă dați seama cât de tare ne trăgea și cum ne târa pe jos?!
Acest tratament de care o acuzați pe Camelia Voinea vă avea ca țintă pe dvs. sau îl aplica tuturor colegelor?
Aproape tuturor. Singura fată de care nu s-a atins vreodată, în acești ani patru ani în care eu am practicat gimnastica la Constanța, a fost o colegă a cărei familie era formată, am aflat mai târziu, din judecători și procurori. Pentru că doamnei Voinea îi era frică de ce i s-ar fi putut întâmpla dacă o bătea pe ... parcă numele de familie al colegei era Șerban. Vorbim de anii 2000.
Dar nu erau și alte antrenoare în sală, la momentul în care vă lovea?
Erau și alte antrenoare care aveau echipe în același timp, în sală cu dânsa, însă nimeni nu se băga. Era doamna Mirela Szemerjai. Mai era și doamna Olga Didilescu, dacă ați auzit de ea. Fiecare avea grupa ei, dar niciuna nu se băga. Ca și cum nu vedeau nimic. Fiecare antrenoare era strictă, într-adevăr. Asta era normal. Dar bătăile, nu!
„Numeam vestiarul «camera terorii». Fetele făceau pe ele de frică”
V-a și lovit vreodată Camelia Voinea?
De nenumărate ori. Ne lovea cu pumnii, ne lovea cu genunchii, până cădeam la pământ. Era un vestiar chiar în spatele sălii de antrenament. Noi îl numeam «camera terorii». Am mai trecut pe lângă el, ca adult, și parcă simți energia negativă, încărcătura pe care o are.
Pe mine m-a bătut cel mai rău acolo. Am căzut de pe bârnă. Învățam să fac flick flack înapoi pe bârnă. Și nu aveam voie să cad. Deloc. Doamna Voinea se uita la noi de pe o canapea care se află chiar în fața zonei cu bârnă. Și îmi spunea: «Dacă vin la tine, te bat până te las pe podea!».
Câți ani aveați, vă amintiți? Aproximativ, sigur.
7-8 ani, cam așa. Am executat elementul o dată, de două ori, de trei ori. Am căzut de două, trei ori. S-a ridicat de pe canapea și m-a băgat la vestiar, bineînțeles. Mi-a luat capul în palme. M-a luat, efectiv, cu palmele de urechi, de părțile laterale a capului. Așa, ca să mă fixeze bine, să nu cumva să scap. Și m-a plecat în față, cu trunchiul, ca să îi vin mai aproape cu fața de genunchi. Și m-a lovit cu genunchiul în față până am sângerat pe nas.
Îmi pare rău, dar deja se ridică pielea pe mine, când vă povestesc acum. Parcă retrăiesc acele momente. Te lovea până cădeai. Din «camera terorii» nu ieșeai mergând, ci târându-te. Și te amenința: «Dacă ieși de aici și mergi înapoi în sală și plângi, te bat din nou».
Dar rămâneau vânătăile, mărturii tăcute a ceea ce îndurați...
Oho, era expertă la a-și ascunde bătăile. Părinții nu erau lăsați în sala de antrenament. Ei venea după 3 ore, 3 ore și jumătate, pentru că atât dura o ședință de pregătire, ca să ne ia. Dar pe parcurs, din cauza bătăilor, fricii paralizante, țipetelor, unele fete, scuze că spun asta, urinau pe ele ... Pur și simplu. Atât de mari erau traumele. Doamna Voinea ne punea să dăm jos dresurile și le punea la uscat pe calorifer. Le luam uscate înainte să vină părinții.
Dacă te bătea până te învinețea, te învăța, cu pretextul că te va bate și mai rău dacă spui adevărul, să zici că te-ai murdărit de cerneală pe față. Iar noi, de frică, de pasiune pentru gimnastică, nu spuneam nimic despre ce se întâmpla, cu adevărat, la antrenamente. Bătea încontinuu până se sătura. Fără milă. Îi crea plăcere să te vadă suferind.
Și s-a mai înrudit și cu domnul Suciu (n.r. președintele Federației Române de Gimnastică, Ioan Suciu, e nașul de cununie al Cameliei Voinea), care este acum președinte. Ce poate să-i facă Federația? Dar eu încă am speranța ... Până acum, nimeni nu a avut curaj să ne spună poveștile. Poate acum se va schimba ceva. fostă elevă a Cameliei Voinea
Fostă gimnastă: „I-a pus găleata în cap”
Înțeleg motivele, mai ales că aveați 7 - 8 ani, dar a doua zi nu vă gândeați că urmează același tratament?
Și ce să fac? Dacă spuneam acasă, știam că mama nu o să mă mai lase vreodată la gimnastică. Iar în Constanța nu exista decât acest club. Și era și groaza că iar mă bagă la vestiar și mă bate doamna Voinea. Dar generația aceasta e diferită.
M-am regăsit în ceea ce a spus Denisa (n.r. Golgotă). Nu o cunosc personal, însă m-am regăsit în faza cu pumnii și în fraza cu „te desfigurez”. Aceiași tehnică o folosea și cu noi. Nu s-a schimbat deloc doamna Voinea.
Pentru consumatorul de sport, asemenea mărturii sunt aproape neverosimile.
Sunt sigură că vor mai exista femei acum, fete atunci, curajoase, care vor dori să-și spună traumele provocate de doamna Voinea. Faptul că suferi îi provoacă plăcere. Asta am dedus eu, cu mintea de adult. Și ce-i plăcea foarte mult, când executai anumite mișcări, fie la paralele, fie la bârnă, fie la sărituri, fie la sol, îi plăcea să te ciupească, îți răsucea pielea până sângerai.
Știu de la o fostă mare gimnastă că și doamna Bitang avea aceleași „satisfacții”.
Da, acesta este stilul. Îi plăcea să te umilească. Țin minte cea mai gravă umilință la care am asistat. A fost când o colegă a căzut de pe paralele. Doamna Voinea ne învăța gigantica. Fata, Lavinia o chema, s-a dezechilibrat și a căzut. Doamna Voinea stătea cam la nivelul bării de sus. S-a dat jos, a luat găleata cu magneziu, cu pudra de magneziu, și i-a pus-o în cap Laviniei. Toată găleata. «Nu ești bună de nimic», i-a mai zis.
Nu există așa ceva în gimnastică, cu biciul și cu chestii de genul ăsta! Acum ne trezim cu niște cazuri prescrise și acuzăm pe X, pe Y. Așa poate să vorbească oricine despre oricine. Credeți-mă că eu n-am luat o palmă de la antrenorii mei și eu am trăit în vremea comunismului Camelia Voinea pentru GOLAZO.ro
Fostă gimnastă: „Cunoștințele, relațiile, îi țin spatele”
Și cum v-ați rupt de gimnastică, până la urmă?
N-am mai rezistat, pe la nouă ani am spus acasă. Dar mama nu m-a crezut, vă dați seama?! Pentru că doamna Voinea arăta o cu totul altă față părinților. Părea interesată de noi și gingașă.
Am avut noroc cu tata. Mi-a văzut o vânătaie, m-a întrebat ce e cu ea, m-a ascultat și m-a crezut. Apoi a chemat o televiziune locală. Două jurnaliste și un domn cameraman au venit la noi. Le-am povestit tot. Am caseta și acum. Dacă e nevoie de ea, o să v-o pun la dispoziție. Numai că eu sunt în străinătate, iar caseta e la Constanța.
Și a fost dat la televizor cazul dvs.?
Nu, pentru că doamna Voinea avea pile, așa cum are și acum, și nu s-a mai dat nimic la TV. Am rămas cu caseta video. Apoi a mai venit un jurnalist de la un ziar local, îmi scapă numele său, și a scris un articol minuscul, pe care-l am și acum acasă. Ceva cu „bătaia este ruptă din rai”.
Pe asta s-a bazat întotdeauna doamna Voinea, pe pile, pe relații, pe cunoștințe care i-au ținut spatele întotdeauna. I-au mușamalizat și i-au băgat sub preș toate torturile pe care le-a făcut în toți acești ani, cu generații întregi.
Și totul s-a oprit aici?
Nu. Cazul a ajuns la urechile doamnei Elena Frâncu, care era pe atunci la Consiliul Județean Sportiv din Constanța, nu știu dacă încă mai este, și a venit un alt domn reporter. M-a înregistrat, iar apoi, împreună cu mama, am prezentat cazul. A fost și doamna Voinea în acea ședință. Și a spus, după ce au ascultat mărturia mea și a mamei, că nu e adevărat, că sunt nebună, că inventez.
Am fost apoi la psiholog, am dat teste și ce să vezi ... acesta a spus că nu am nicio problemă. Toți au închis ochii și au lăsat-o în continuare să distrugă alte generații de fete. Eu m-am lăsat de gimnastică, mi-am continuat studiile, am terminat facultatea de educație fizică și sport din Constanța, apoi masterat, mi-am luat carnetul de antrenor și profesez, dar nu în țară.
Acuzațiile Denisei Golgotă la adresa Cameliei Voinea
Totul a plecat de la declarațiile Denisei Golgotă, făcute imediat după ce lotul feminin de gimnastică s-a întors de la Mondialul din Indonezia.
Denisa depusese, înainte de plecarea către competiția din Jakarta, o plângere oficială pentru abuz psihic și fizic. Ea acuza că „s-a întâmplat de foarte multe ori să vină fete la mine şi să-mi spună ce au auzit că a zis acea persoană, că mi-ar da pumni în gură până mă desfigurează şi am nevoie de operaţii estetice”.
GOLAZO a aflat că persoana în cauză este Sabrina Voinea, cea împotriva căreia au depus, pe lângă Denisa, plângeri pentru hărțuire fizică și psihică și Anamaria Mihăescu și Mara Ceplinschi. Mama Sabrinei Voinea, Camelia Voinea, vizată și ea de voci acuzatoare din interiorul lotului de gimnastică, a intervenit și a declarat:
Sunt niște minciuni, niște frustrări, pentru că Sabrina este mult mai bună decât ea. Mă deranjează foarte mult și, dacă nu-și va cere scuze, voi acționa pe căi legale. Nu pot să stau cu mâinile în sân și fiecare să spună ce vrea, fără să aibă dovezi Camelia Voinea pentru gsp.ro
Citește și
VIDEO: cele mai noi imagini din sport
