Cristian Geambașu Se mai joacă Mondialul?

• Țări calificate la competiția găzduită de SUA, Mexic și Canada sunt în prima linie a războiului. Războiul va provoca atentate teroriste, deci insecuritate (și) pentru suporteri.
• Cui îi va mai arde de fotbal, când o parte a planetei arde la propriu?

Gianni, we have a problem! Domnule Infantino, aveți o problemă pentru că prietenul dumneavoastră Donald Trump, tipul pe care l-ați premiat cu „Nobelul FIFA” pentru pace, The Peacemaker, a început războiul cu Iranul.

Război pe care în buna tradiție a liderilor globali nu îl numește război, ci „operațiuni de luptă majore”. Care e diferența semantică față de operațiunea specială a lui Putin în Ucraina?

Sigur că ar fi niște deosebiri nu doar de limbaj între invazia rusească și atacul american, dar cred că are cine să le comenteze. Noi să rămânem deocamdată la șut, gol!

Direct și indirect, Mondialul sub amenințare

Să explicăm de ce fotbalul domnului Gianni Infantino are o problemă uriașă care rezultă din cauza conflictului din Orientul Mijlociu și Apropiat. În mod direct și indirect.

Direct, pentru că o parte dintre țările calificate la Cupa Mondială 2026, găzduită de Statele Unite, Mexic și Canada, sunt ținta atacurilor americanilor & israelienilor, de o parte, și a ripostei iraniene, de cealaltă parte.

Indirect, pentru că un război declanșat de organizatorul principal al Mondialului, SUA, va crește insecuritatea globală. Deci, implicit a competiției. Va crește până la a provoca haos. Amenințarea cu atacuri teroriste din partea arabă va fi iminentă. Atentatele înseamnă și sabotaje ale infrastructurii, dar mai ales inevitabile victime umane.

Lux tragic și inutil

De unde rezultă compromiterea liberei circulații a suporterilor, element esențial al atmosferei, pitorescului și bunei derulări a marii întreceri a fotbalului.

Fotbalul fără suporteri o fi ca nunta fără lăutari, dar fotbalul pe vreme de război este un lux tragic, pe care doar cinici ca Infantino l-ar putea promova.

Când știi că avionul cu care călătorești de la Montreal la Mexico City poate sări în aer ți se ia de fotbal.

Cei care sigur nu vor mai veni

Iranul se află pe lista țărilor calificate la primul Mondial cu 48 de participante și 3 țări organizatoare. Practic, exclus să mai participe.

Arabia Saudită, Qatarul și Iordania, de asemenea calificate la Mondial, au baze americane pe teritorul lor, care au fost deja bombardate de Iran. Răspuns previzibil la bombardamentele Statelor Unite și Israelului.

Irakul, aflat în prima linie a conflictului din Golf, așteaptă să joace finala barajului pentru zona asiatică împotriva câștigătoarei semifinalei dintre Bolivia și Surinam.

Cum vă închipuiți că aceste țări vor mai avea ca prioritate fotbalul? Cine se va mai gândi la așa ceva?

Sfârșitul domniei lui Infantino?

Poate că războiul americano-israelian contra Iranului va însemna și sfârșitul domniei lui Gianni Infantino la FIFA.

Globalismul puturos și corupt al organismului de la Zurich este în fața colapsului unei competiții care urma să celebreze încă o dată nu fotbalul, ci scopurile pur financiare.

Un eșec al Cupei Mondiale va fi sinonim cu resetarea felului în care este organizat fotbalul la nivel planetar. Prea mult e prea mult și se poate nărui în câteva ore de conflict armat.

Barajul cu Turcia? Tichie de mărgăritar

Acesta este mesajul zilei, de fapt unul dintre acestea. Se va mai putea salva Mondialul prin mutarea urgentă într-o țară din Europa? Într-o Europă disprețuită pentru pacifismul ei, interpretat ca o formă de slăbiciune rezultată din traiul prea bun.

Germania își manifestase disponibilitatea, dar atunci când erau la ordinea zilei problemele legate de migrația pe teritoriul SUA, nu cele create de războiul de acum. Așa că să nu ne facem iluzii prea mari privind Mondialul de la vară.

Plus un motiv suplimentar să ne relaxăm în privința barajului nostru cu Turcia. Lumea are griji mai mari decât cum pregătește Mircea Lucescu duelul cu Vincenzo Montella. Sau dacă mai are rost să-l mai pregătească.