Cătălin Țepelin7 scurte: Cum îl vor primi steliștii pe Lucescu, rivalul lor istoric?

• 7 scurte / Cătălin Țepelin scrie despre o rivalitate istorică ajunsă acum sub tricolor: Lucescu vs Steaua.

1. Direct, fără ocolișuri și fără ipocrizie: Mircea Lucescu nu va fi primit cu brațele deschise la națională, deși deocamdată pare că plutește pe un val de susținere absolută. După ce vor fi trecut primele impresii - prezentarea, promisiunile, speech-urile învelite în vată protectoare, Il Luce va redescoperi pe propria piele că în România e greu. Un greu specific, pe care el însuși l-a descris de-a lungul timpului, când a spus că nicăieri intensitatea furiei parcă nu e ca aici.

2. Stai, dom'le, omul abia a zis DA naționalei, nici n-a apucat să fie prezentat oficial, și voi îl întâmpinați cu un fluierat în biserică? Nu, dar îi suntem datori cu un tablou sincer. Cel mai bun antrenor ambasador al fotbalului românesc în străinătate trebuie să știe ce îl așteaptă la revenirea acasă. Și-a făcut, bineînțeles, propria evaluare, însă faptele fotbalului nostru sunt încăpățânate.

3. Dincolo de pretențiile, neîncrederea și lipsa de răbdare proverbiale ale publicului român, Lucescu se va lovi de reflexia sa în oglinda trecutului. De imaginea de veșnic adversar al Stelei. Aproape că nu contează dacă e anti stelist, aceasta este realitatea percepută de o bună parte a lumii sportului.

El este omul care a condus opoziția departamentală, Miliție și Securitate versus Armată, în a doua jumătate a anilor '80, cea mai aprinsă perioadă din istoria confruntărilor Steaua - Dinamo. Și tot el este cel care a construit Rapidul modern, aprigul adversar al roș-albaștrilor din '97 încoace.  

4. Sondajele spun că aproape/peste jumătate dintre microbiștii din România suferă în roșu și albastru. Cu FCSB și/sau Steaua, în funcție de busola post-schismă a fiecăruia. Într-un ocean de disensiuni, un fir roșu leagă cele două popoare microbistice: antipatia pentru Mircea Lucescu. 

Și oricât de multe promisiuni de patriotism fără frontiere vom auzi, oricâte jurăminte de acceptare și oricâte încurajări de mucava vor apărea, știm cu toții de fapt că rivalitățile istorice nu se șterg niciodată de tot. Ele fac parte din povestea și din farmecul fotbalului, după cum tot Il Luce o spune.

Deși rațional admit că Lucescu e un antrenor uriaș, care trebuie susținut cu atât mai mult acum, când conduce naționala, nu vreun club rival, steliștii îl vor primi, din reflex îndelung antrenat, cu reținere. Nu-l vor iubi niciodată, orice ar fi. Asta e realitatea nefardată și imposibil de controlat a stadioanelor dominate de pasiune și încrâncenare fără limite.   

Am câștigat trofee în cinci țări, dar în România este o intensitate a invidiei pe care n-am întâlnit-o nicăieri Mircea Lucescu

5. În ultimii aproape 40 de ani, naționala a fost mai mereu antrenată de filo-steliști.

Lucescu a plecat în '86 și, de-atunci până acum, 13 din cele 18 mandate au aparținut unor steliști pur-sânge (Ienei, Puiu și Edi Iordănescu, Pițurcă, Gh. Constantin, Hagi, Boloni, Rădoi).

Dominația a fost întreruptă rar - Mircea Rădulescu, Cornel Dinu, Răzvan Lucescu, Cristoph Daum, Cosmin Contra. Iar Lucescu a criticat chiar el de-a lungul anilor această preferință a Federației pentru steliști. Un alt cui bătut în gardul pe care scrie "Lucescu + Steaua ≠ LOVE"

​6. Cum se vor reînnoda firele unei relații mereu tensionate? Aici doar înțelepciunea lui nea Mircea poate mototoli cărțile de istorie. În urmă cu câțiva ani, un sârb venit să antreneze echipa de baschet din Cluj a oferit una dintre cele mai profunde declarații despre efort, echilibru și adecvare: "Am venit aici să muncesc, nu să fac pe deșteptul". 

Mircea Lucescu va avea multe altele pe cap în lunile următoare. Nu i-ar folosi la nimic să le explice încă o dată steliștilor cum a fost el victima sistemului și le-a fost mereu superior. 

​7. Ce coincidență frumoasă, Lucescu va debuta tocmai în Ghencea. Peste o lună, înaintea primului său meci pe banca României pe teren propriu, contra Lituaniei, Il Luce va intra pentru întâia dată în vestiarul gazdelor. Apoi va ieși pe teren, având în urechi zecile de primiri ostile din anii de demult.

Dar de data asta ar trebui întâmpinat cu aplauze. Pentru că Lucescu este acum al nostru, al tuturor. Și nu putem construi viitorul acoperiți de ce bulgării care ne pică în cap în timp ce dezgropăm trecutul.

Programul echipei naționale a României în 2024, cu Lucescu antrenor

• 6 septembrie 2024: Kosovo – România
• 9 septembrie 2024: România – Lituania
• 12 octombrie 2024: Cipru – România
• 15 octombrie 2024: Lituania – România
• 15 noiembrie 2024: România – Kosovo
• 18 noiembrie 2024: România – Cipru

* toate meciurile contează pentru Liga Națiunilor. Câștigătoarea grupei poate prinde, din această postură, un culoar bun de calificare la Mondialul din 2026