Cristian Geambașu Le vedeți jucând 5 seturi?

• Ei, hai, dragă Danielle Rose, nu trebuie să faci infarct! Așa cum nu faceți nici tu, nici colegele de circuit atunci când câștigați premii egale cu ale băieților. Păi, dacă este egalitate la recompense nu este firesc să fie și la muncă?

Reacția jucătoarei americane Danielle Rose Collins a venit după ce Craig Tiley a venit cu propunerea ca din 2027 să joace și fetele în sistemul 3 din 5 seturi la Australian Open.

Deocamdată acolo, dar propunerea lui este pentru o generalizare a formatului meciurilor la turneele de Mare Șlem, iar asta după o punere de acord cu responsabilii celorlalte 3 mari rendez-vous-uri ale tenisului.

Pentru cei care nu știu despre cine vorbim, Tiley nu este un oarecare bântuit de idei năstrușnice. Tiley este directorul turneului de la Antipozi din 2006 și președintele Tennis Australia din 2013.

Sub conducerea lui, primul Grand Slam al anului s-a modernizat și a devenit unul dintre cele mai atractive turnee majore.

Primul Grand Slam cu 3 arene acoperite

De la Grand Slam-ul ocolit de marii jucători din Europa și chiar SUA în anii ‘70 și începutul anilor ‘80 (călătorii lungi, infrastructură învechită, premii mai mici prin comparație cu Roland Garros, Wimbledon și US Open), Australian Open s-a transformat într-un turneu modern, cu priză la jucători și la public.

AO a fost primul Grand Slam care a avut nu unul, ci 3 terenuri acoperite, scăpând asistența și jucătorii de angoasa vremii potrivnice.

Când la Melbourne se juca pe 3 arene acoperite (Rod Laver, Margaret Court și John Cain), la Paris și la New York lumea aștepta sub umbrele să înceteze ploaia. Tiley a avut o contribuție majoră în toate aceste schimbări.

Interesul meciului crește cu durata!

Am simțit nevoia unei prezentări a personajului pentru a înțelege că propunerea de modificare a formatului de joc în meciurile fetelor la Australian Open nu este produsul unei fantezii de moment a unui tip care se plictisește. Ca dovadă a recunoașterii talentului managerial, Tiley este ofertat să lase AO și să devină CEO-ul US Open.

Concret, Craig Tiley dorește ca sistemul „cel mai bun din 5 seturi” să fie introdus la Australian Open începând cu faza sferturilor de finală, pentru a produce meciuri cu o intensitate mai mare.

„Nu poți reproduce acea zi a semifinalelor (n.r. de pe tabloul masculin). A fost ceva incredibil. Probabil cel mai mare și mai bun eveniment din toate timpurile. Și nici finala feminină de aseară (n.r. sâmbătă) nu poate fi reprodusă. A fost incredibilă. Ar trebui să ne uităm la ultimele faze ale competiției – sferturile, semifinalele și finalele – și să folosim formatul trei din cinci seturi și la feminin.

Nu știu dacă jucătoarele ar fi de acord cu asta, dar este ceva ce trebuie să luăm în considerare. Toate cercetările arată că interesul crește pe măsură ce meciul avansează. Ca sport, trebuie să evoluăm” - Craig Tiley.

Cui îi este dor de arbitrii de linie?

De discutat dacă ziua semifinalelor masculine de la Melbourne 2026 a fost cel mai mare eveniment al tenisului din toate timpurile. Ce a fost atunci finala din 2012 dintre Djokovic și Nadal?

Și am dubii serioase că finala câștigată de Rybakina în fața Sabalenkăi ar fi fost incredibilă. Incredibilă a fost finala dintre Simona Halep și Caroline Wozniacki, din 2018. De exemplu.

Dar ideea că interesul publicului crește pe măsură de meciul avansează este perfect valabilă. Uneori primul și al doilea set sunt de tatonare. Vezi finala masculină dintre Alcaraz și Djokovic. Și da, sportul trebuie să evolueze. Ca dovadă că toată lumea a scăpat de stresul greșelilor de când cu arbitrajul electronic în tenis. Ce ușurare!

Realism sau feminism?

Tiley știe că dezbaterile la care îi invită pe organizatorii celorlalte competiții majore (Grand Slam-uri) și pe jucătoarele însele vor fi aprinse. Mai știe că primul reflex al celor din urmă va fi refuzul categoric. Se vor invoca epuizarea fizică, consumul emoțional.

Ce nu spun însă Danielle Collins, fată deșteaptă, cu facultatea terminată, și colegele din circuit este că efortul fizic al fetelor este proporțional cu intensitatea și viteza jocului. Una este să joci 5 seturi în ritmul băieților și alta în cel al fetelor.

Remarcă misogină? Nu, o constatare care ține seama de diferența de sex. Fizic, bărbații sunt mai puternici decât femeile.

E de bănuit că Tiley va pleda pentru ideea lui aducând în discuție paritatea premiilor bărbați-femei. Subiectul sensibil și tocmai de aceea ocolit sistematic este audiența mai slabă pe care o fac constant meciurile de pe tabloul feminin.

Iar aici publicul nu poate fi acuzat că este misogin. El vrea mai mult spectacol indiferent de sex. Serena Williams și Simona Halep livrau spectacol, în trecut o făceau excelent Chris Evert și Martina Navratilova. Astăzi, Sabalenka livrează icnete și strigăte, Rybakina tăceri, Swiatek frustrări peste frustrări.

O dezbatere aprofundată

Știți ce este și mai interesant în poveste? Faptul că trecerea la formatul 3 din 5 seturi și la fete nu este o noutate absolută, ci revenirea la un sistem practicat sistematic în trecut.

Finala Turneului Campioanelor s-a disputat în sistemul 3 din 5 între 1984 și 1998. Iar tenisul acela romantic deja dispăruse, rachetele de lemn erau istorie, la marile turnee existau senzori care semnalau vocal auturile.

„Dezbaterea aprofundată” cu jucătoarele pe care o prevede Craig Tiley va fi un război în toată regula. Directorul AO este cunoscut ca un tip inovator și determinat, de aceea și faptul că este eligibil pentru postul de șef al federației americane și director al US Open. 

Ce părere va avea Bilie Jean King? Femeia, nu competiția

Dispariția arbitrului de scaun (cum ar mai fi fost posibil scandalul legendar dintre Ilie Năstase și John McEnroe la US Open 1979?!), anularea nețului la serviciu pentru scurtarea timpului și creșterea fluenței jocului, transformarea băncilor jucătorilor în mini laboratoare de analiză a meciului în timp real sunt alte idei ale omului cel mai urât de femeile din tenis. Posibil nu numai de ele.

Dar grație unor astfel de indivizi incomozi tenisul și sportul în general au ieșit din anchiloză. Uneori parcă este prea mult divertisment facil în dauna spectacolului propriu-zis, dar este clar că beneficiile spectatorului bat nostalgiile.

Sunt foarte curios ce părere are despre propunerea schimbării formatului Billie Jean King, femeia care a militat cu succes pentru egalizarea premiilor din turneele masculine și feminine. Va fi la fel de vizionară și de deschisă?