- Spectacol la două capete pe teren și de prost gust desăvârșit la vestiare. Dinamo-FC Argeș 0-1, suporterii câinilor exultă, la fel piteștenii.
Becali în play-out, dramă-n Berceni! Crucea lui Andone este în concurență cu musulmanii lui Kopic, care intră pe teren morți de sete. Nu este un film absurd, fiindcă la final toată lumea nu discută religie, ci despre bani
Antrenorul suspendat ține palmată o cruce. Palmată cât camerele TV să surprindă imaginea, iar telespectatorul să înțeleagă că Bogdan Andone este un om credincios, foarrrte credincios.
Cine a reușit să numere de câte ori se închină Andone înainte de meci, în timpul meciului și după, sincere felicitări. Credincios, dar și păcătos, pentru că atunci când Bogdănel își iese din minți și sare la bătaie, Satana preia controlul. Dar ce ar fi credinciosul fără ispitele Diavolului?
Spectacol grotesc
Nu iau în deșert numele Domnului, nene Bogdane și nene Dani, încerc să explic oamenilor că suntem în fața unui surogat de credință.
Maimuțăreala aceasta care aruncă în derizoriu taina credinței nu are nici măcar efect de butaforie. Încerc să explic cât de cât simplu efectul nociv al acestui contract lucrativ cu Divinitatea, practicat pe scară largă în fotbalul românesc.
După meci, ne descătușăm, dansăm din buric cu primarul căruia îi plesnește de trai îndestulat fermoarul gecii și cerem prime duble, triple, cadruple. Spectacolul de prost gust de la vestiare, melteneala absolută de după victoria în fața lui Dinamo au fost redate necenzurat de televiziuni.
Ba chiar cu o anumită satisfacție a reality-show-ului. Așa arată bucuria? Ca o târguială cu lăutarii de la o nuntă de neplătitori de taxe?
„Tristețea” de la Dinamo
Mulțumesc, nu! Prefer tristețea celor de la Dinamo. Este că nu mi-a ieșit ironia? De fapt, ce a vrut Dinamo de la acest meci? Să câștige? Nu prea a arătat-o. Dar nici să piardă parcă nu și-ar fi dorit.
Dinamo nu a vrut nimic și cumva a reușit să se facă de râs. Cei care au alimentat ideea de blat își pot freca mâinile. Poate și niscaiva din cei care au jucat la pariuri.
Cum zice o reclamă cunoscută, căsătoria este ca un bilet bine jucat. Ce poetic! Cei care au crezut că va fi un meci de orgoliu se retrag rușinați de naivitatea lor.
Clar, Dinamo nu și-a propus nimic concret cu Piteștiul și a pierdut cu 0-1. A jucat prost de la un capăt la altul, l-a pierdut pe Karamoko și a avut un singur moment cu adevărat bun, șutul tânărului Ianis Târbă. Restul au fost situații.
Băieții sunt în Ramadan?!
Echipa își arată limitele, Kopic la fel. Care a fost ideea? Care a fost planul tactic, în afara plimbatului mingii? La declarații, Musi a jucat mai prost chiar și decât pe teren. Mânca cuvintele și silabele cuvintelor de parcă fusese ținut la regim toată săptămâna.
Musi e ieșit din formă, Cîrjan la fel, Gnahore de asemenea. Boateng sare coarda, Sivis e o rușine constantă. Scena cu cei trei musulmani în genunchi la marginea terenului (Sivis, Boateng și Karamoko), hidratându-se după încă o zi de Ramadan este cu adevărat antologică.
Peste crucea palmată a lui B. Andone. Ești sportiv de performanță, te antrenezi și mănânci, bei apă. Relația cu Mahomed și cu Coranul ți-o reglezi în timpul liber.
Corecții de la CFR
Una peste alta, la felul în care arată astăzi, Dinamo nu că nu are față de campioană, Dinamo trebuie să zică mersi că a prins o serie bună, cu balauri adormiți și intră în play-off. La adăpost de evitarea retrogradării.
Important este că suporterii au sărbătorit înfrângerea, după ce certaseră presa că anticipa blatul. Nici măcar, presa tot încerca să salveze aparențele. Dar e comod să dai în cineva care încasează în mod tradițional. Atenție însă că vine meciul cu CFR și lucrurile nu arată deloc bine!
Preacurata CFR la rându-i s-a strecurat în play-off cu ajutorul a două greșeli de arbitraj care necesită în mod normal intervenția DNA, nu CCA. Iar Iuliu Mureșan era să se dea în primire în direct. Cum, dom’le, corecții din Ardeal?
Pohta lu’ nea Gigi
E frumos în fotbalul românesc. E aer curat, sunt oameni de caracter care amenință că te calcă în picioare, sunt finanțatori generoși pe banii comunităților care i-au ales totuși nu ca să asculte manelele din vestiar.
Gino Iorgulescu e trist că FCSB-ul nu a prins play-off-ul. Dar nu doar el. O să trăim și cu asta, cu absența domnului Charalambous și a echipei sale de pe prima scenă.
Nu vi se pare jalnic că Becali și-a condiționat aparițiile TV prin câștigarea de către echipa lui a unui ipotetic loc de Conference League. Conference? Păi, nu era competiția săracilor?