- GOLAZO.ro a vizitat colțul de suflet al lui Mircea Lucescu. Iar selecționerul s-a emoționat vorbind despre acest loc: „Românii care vin la Istanbul ar trebui să treacă și pe aici măcar o jumătate de oră. Pentru suflet”.
- E vorba despre biserica Sfânta Paraschiva din Istanbul, ctitorită de Constantin Brâncoveanu în 1692.
- Ajunsese o ruină, dar Il Luce s-a implicat pe când antrena în Turcia și a recuperat biserica pentru comunitatea românilor de aici. Detalii, mai jos.
În inima uriașului Istanbul există și un loc de suflet al românilor creștin ortodocși. Un loc unde ei se strâng în fiecare duminică, la slujbă, pe malul „Cornului de Aur”.
E biserica Sfânta Muceniță Paraschevi sau Sfânta Paraschiva. Devenită în urmă cu mai mult de 20 de ani biserica noastră, după ce a fost cedată comunității ortodoxe române de către Bartolomeu, patriarhul Constantinopolului.
Mircea Lucescu, salvatorul bisericii
Omul decisiv la acel moment a fost Mircea Lucescu. Antrena în Turcia pe atunci și, sensibilizat de situație, în 2004 l-a convins pe Bartolomeu să înapoieze biserica românilor. Și tot el a finanțat apoi refacerea ei.
Actualul selecționer s-a zbătut atunci, punând lucrurile în mișcare și finanțându-le din propriul buzunar, pentru refacerea bisericii, a grădinii sale, a clădirilor din jurul ei, a bibliotecii.
I-a fost alături părintele Silviu State, preotul paroh la acea vreme. Iar ștafeta a fost preluată după 2009 de preotul Sergiu Vlad.
Biserica a devenit colțul de liniște al lui Lucescu în Istanbul și, de fiecare dată când ajunge în Turcia, se oprește și aici, la biserica ridicată prima oară pe vremea împăratului roman Iustinian I, în secolul VI, și ctitorită în 1692 de Constantin Brâncoveanu.
Cum se ajunge la biserica românilor din Istanbul
Echipa GOLAZO.ro, deplasată recent la Istanbul pentru proiectul #Hagi60, a documentat și povestea lăcașului de cult salvat de Il Luce.
Biserica Sfânta Paraschiva e pe partea europeană, nu departe de zona turistică. Din Sultanahmet, unde sunt faimoasele Hagia Sofia sau Moscheea Albastră, faci vreo 40 de minute. De la piciorul podului Galata, 15-20 de minute. Tot atât și din Piața Taksim.
E la doi pași de Bosfor, în cartierul Haskoy. Urci o străduță în pantă, apoi se vede un zid gros ca de cetate, modelul bizantin, de patru metri înălțime.
„Bine ați venit! Intrați, povestim imediat”, spune preotul Vlad. Grădina e o oază de liniște, înconjurată de palmieri, pini și leandri. Biserica, mică, frumoasă, apare la capătul aleii de piatră.
Deasupra intrării de răsărit, o pisanie veche te anunță: „Biserica aceasta, a purtătoarei de credință Sfânta Muceniță Paraschevi, s-a ridicat cu cheltuiala Prealuminatului Domn al Ungrovlahiei, Constantin Basarab Brâncoveanu, la anul 1692”.
Aici e singurul loc în Istanbul unde slujba se ține în limba română.
„Vecinii turci se adună când vine Mircea Lucescu”
Preotul arată spre cele două icoane dăruite de familia Lucescu în 2004, la deschiderea oficială a bisericii. Una cu Ștefan cel Mare, cealaltă cu Sfinții Martiri Brâncoveni.
„De fiecare dată când vine Mircea Lucescu aici, se adună și vecinii turci. Se strâng imediat, nu vor să-l rateze. Țin mult la el”, povestește preotul paroh de la „Sfânta Paraschiva”.
El își amintește că „între 2017 și 2019, când era selecționerul Turciei, ne vizita deseori, deși centrul de pregătire al naționalei era destul de departe, în partea asiatică a orașului”.
Mircea Lucescu a fost tot timpul alături de comunitatea noastră, de biserica aceasta. A avut o importanță deosebită în demersurile făcute ca noi, românii, să primim această biserică. Sergiu Vlad, preot paroh la „Sfânta Paraschiva”
Lucescu povestește cum l-a convins pe patriarhul Bartolomeu: „Ținea cu Galatasaray”
Mircea Lucescu a povestit, pentru publicul GOLAZO.ro, cum s-a format această legătură de suflet.
„Eram la Istanbul, în primul sau al doilea an al meu la Galatasaray. Ne întâlneam de Paști sau de alte sărbători cu românii de acolo și am fost surprins că se ținea slujba o dată la biserica armenească, altă dată la o biserică grecească…”.
Erau mulți români atunci la Istanbul, plecați din țară după 1990. Mulți erau destul de chinuiți de probleme, știam cât le e de greu. Voiau să aibă o biserică a lor, unde să se strângă la slujbă, în fiecare duminică. Mircea Lucescu, selecționer România
Un moment vital a fost, rememorează Lucescu, întâlnirea cu preotul de la acea vreme:
„Am fost impresionat de părintele Silviu State, de pasiunea lui pentru istorie. Și eu eram interesat de tot ceea ce însemna istoria noastră la Istanbul. El a descoperit această biserică Sfânta Paraschiva pe malul Cornului de Aur, la Haskoy. Mi-a spus că este biserica reconstruită de Constantin Brâncoveanu”.
Ce a urmat? Povestește Lucescu: „Prin preotul State am ajuns la patriarhul Bartolomeu.
Am cerut audiență, ne-am dus împreună și l-am rugat să ne dea nouă această biserică, pentru că grecii aveau peste o sută de biserici pe care nu puteau să le întrețină așa cum trebuie. Bartolomeu ne-a dat-o!
Cu patriarhul ne-am văzut de mai multe ori de atunci, am descoperit că ținea cu Galatasaray!”.
Il Luce și-a amintit și de încercarea grecilor de a împiedica această decizie: „De teamă că le luăm biserica, grecii au făcut imediat o construcție acolo și au adus o familie de turci. Dar până la urmă s-a rezolvat totul în favoarea noastră, a românilor”.
Lucescu: „Era într-o degradare totală. În grădină erau șerpi”
Selecționerul a povestit, în dialogul cu GOLAZO.ro, cum arăta biserica atunci când a fost cedată comunității de români:
„Era într-o degradare totală. Nu aveau bani să refacă, era și o situație specială, turcii trecuseră cu Erdogan mai spre islamism decât înainte. Și nu au avut grijă prea mult de bisericile care aparțineau de biserica ortodoxă. Nimeni nu investea”.
Pasul următor: „Bartolomeu ne-a oferit biserica și ne-am apucat de treabă. Primarul din Șișli, cartier care era cât un oraș, ni l-a dat pe arhitectul său armean, ortodox. Și el era foarte legat de Galatasaray”.
Primele luni au fost dificile. „Am început să refacem și grădina, care era într-o stare teribilă, și șerpi erau acolo! Fuseseră morminte”, spune Lucescu.
Și mai punctează ceva: „Nu aveam cimitir deloc, câteodată se aștepta o săptămână la cel grecesc sau armenesc. Am obținut o bucată de pământ de vreo trei mii de metri pătrați care s-a transformat în cimitir, un cimitir multietnic”.
„Treceți pe aici. Pentru suflet!”
În cele din urmă, biserica și grădina au fost aduse la lumină. Iar Lucescu nu uită să le mulțumească celor doi preoți care au avut grijă ca totul să meargă bine: „Și State, și Vlad s-au ocupat mult să pună în valoare această ctitorie a lui Brâncoveanu”.
El se simte minunat în mica biserică din Istanbul. „De fiecare dată când am timp, trec pe acolo, ajut cât pot și când nu sunt în Turcia, și le spun și altora să se ducă”.
E ceva cu care să te mândrești, arată frumos. Nu e impunătoare, dar e intimă, se simte o atmosferă foarte bună, liniștită, senină. Nu te simți copleșit ca la Hagia Sofia. Mircea Lucescu, selecționer România
Acum, antrenorul care a ajutat la recuperarea și refacerea bisericii îi încurajează pe compatrioți: „Această biserică ar trebui să facă parte din itinerariul românilor care merg la Istanbul. Măcar o jumătate de oră, pentru suflet, să se impregneze puțin de această atmosferă”.
Credința e în fiecare dintre noi și cel mai bine se vede prin omenie. Omenia este o extraordinară formă a apropierii de Dumnezeu! Copilărind printre oameni mai nevoiași, am fost martor, de mic, la adevărata minune a credinței: aceea că le dă celor săraci o speranță. Mircea Lucescu, pentru Formula AS