Publicat:
29.08.2026, ora 16:13
Actualizat: 29.08.2026, ora 16:39
- Mircea Sandu (73 de ani) a fost achitat în primă instanță în „dosarul Buftea”, în care FRF, condusă de Răzvan Burleanu (41 de ani), s-a constituit parte civilă și a cerut recuperarea prejudiciului reclamat de procurori.
- Tribunalul București a stabilit că „fapta nu există” și a respins acțiunea civilă a Federației. Decizia nu este definitivă.
Decizia vine într-un dosar care a reprezentat una dintre principalele confruntări dintre actuala și fosta conducere a FRF.
Mircea Sandu, achitat în „dosarul Buftea”
Mircea Sandu, președintele Federației între 1990 și 2014, a fost trimis în judecată pentru constituire a unui grup infracțional organizat, delapidare și complicitate la spălare de bani, în legătură cu construirea Centrului Național de Fotbal de la Buftea.
Mircea Sandu a fost achitat în primă instanță în „dosarul Buftea”, unul dintre cele mai importante litigii penale care au marcat ultimii ani ai fostei conduceri a Federației Române de Fotbal.
Tribunalul București a pronunțat vineri, 28 august, pe Sandu pentru toate acuzațiile. Instanța a respins și acțiunea civilă formulată de FRF.
Sentința nu este definitivă și poate fi atacată cu apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Aceeași soluție a fost pronunțată pentru omul de afaceri Ziv-Asher Tetelman, fostul ginere al lui Mircea Sandu, și pentru Bogdan-Gabriel Petculescu, judecați în același dosar.
Instanța: „Fapta nu există”
Tribunalul București l-a achitat pe Mircea Sandu, considerând că „fapta nu există”.
Instanța a respins, de asemenea, acțiunea civilă formulată de Federația Română de Fotbal, care se constituise parte civilă în dosar.
Prin urmare, FRF nu a obținut în acest moment recuperarea prejudiciului pe care procurorii DIICOT l-au estimat la aproximativ 740.000 de euro.
Totodată, Tribunalul a dispus revocarea măsurilor asigurătorii instituite în dosar asupra unor bunuri imobile ale inculpaților, până la concurența sumei de 2.324.377,76 lei, echivalentul a aproximativ 548.474 de euro.
De unde a pornit dosarul Buftea
Dosarul vizează modul în care a fost construit Centrul Național de Fotbal de la Buftea, în perioada în care Mircea Sandu conducea Federația Română de Fotbal.
Ancheta DIICOT a început în 2017. Procurorii susțineau că, în perioada 2009-2010, Mircea Sandu, Ziv-Asher Tetelman și alte persoane ar fi constituit un grup infracțional care urmărea însușirea unor bani din patrimoniul FRF.
HotNews.ro relata, în octombrie 2020, că DIICOT îi trimisese în judecată pe Mircea Sandu, Ziv-Asher Tetelman și Bogdan-Gabriel Petculescu în dosarul privind construirea bazei sportive de la Buftea.
Potrivit rechizitoriului, prejudiciul estimat era de 3.895.590 de lei, aproximativ 740.000 de euro la momentul anchetei.
Procurorii susțineau că suma ar fi fost obținută prin intermediul unor contracte de antrepriză și subantrepriză pentru lucrările de la baza FRF.
Anchetatorii vorbeau despre un „circuit fictiv”, prin care banii proveniți din contractele încheiate cu Federația ar fi fost transferați între mai multe societăți controlate de membrii grupului.
O parte dintre sume ar fi revenit ulterior membrilor grupării, susțineau procurorii, sub forme precum „restituire împrumut asociat” sau „dividende”.
Aceste acuzații nu au fost însă confirmate de instanța de fond.
Sandu și Tetelman au negat acuzațiile
Mircea Sandu a respins constant acuzațiile. În 2022, la primul termen important al procesului, fostul șef al FRF declara că nu este acuzat că ar fi băgat bani în propriul buzunar și susținea că investiția de la Buftea a fost realizată cu fonduri provenite de la UEFA și FIFA.
„Nu sunt acuzat că am băgat în buzunar nimic”, spunea Sandu.
Și Ziv-Asher Tetelman a negat acuzațiile formulate de procurori.
Într-o decizie anterioară, instanțele au menținut însă măsurile asigurătorii asupra unor bunuri ale celor doi. Tribunalul București a verificat sechestrul în 2026, iar Curtea de Apel București a respins definitiv contestațiile formulate împotriva măsurilor la 1 aprilie.
După achitarea de vineri, Tribunalul a dispus revocarea acestor măsuri.
FRF s-a constituit parte civilă. Burleanu: „Vom face tot ce ne va sta în putere”
Dosarul a devenit și un episod important în conflictul dintre Mircea Sandu și actuala conducere a Federației.
În 2017, după ce DIICOT a solicitat poziția FRF, Comitetul Executiv al Federației a decis ca instituția să se constituie parte civilă.
Răzvan Burleanu explica atunci că FRF va încerca să recupereze prejudiciul indicat de procurori.
„Vom face tot ce ne va sta în putere pentru a aduce acești bani, care fac parte din prejudiciu, înapoi în fotbal”, declara Burleanu în 2017.
Tribunalul București a respins însă acum acțiunea civilă formulată de FRF.
Sandu anunțase că va vorbi după încheierea procesului
Sentința vine la două luni după ce Mircea Sandu relansase public conflictul cu Răzvan Burleanu.
Fostul președinte FRF spunea într-un interviu acordat la Digi Sport 1 că așteaptă finalizarea „ultimului proces” înainte de a face dezvăluiri despre actuala conducere a Federației.
„Abia aștept să termin ultimul proces care îl am și după aia vă povestesc eu”, afirma Sandu.
Acesta îl critica pe Burleanu și pentru modul în care a preluat Federația în 2014.
„Eu am luat-o de la zero și ăsta a luat-o de la plus 100. Deci, Casa Fotbalului, baza de la Buftea, baza de la Mogoșoaia”, spunea fostul președinte.
„Am dat un teren de 4.000 de metri Federației”
Fostul șef al Federației a precizat la Digi Sport că a contribuit inclusiv cu un teren personal pentru dezvoltarea Centrului de Fotbal Buftea.
„La Buftea, în afară că am accesat banii de la UEFA și de la FIFA și ce am făcut acolo, am mai dat și un teren de vreo 4.000 de metri, care face aproape jumătate de milion de euro acum, proprietatea familiei Sandu.
L-am dat Federației pentru faptul că mi-a plătit tratamentul și tot ce a fost în 2009”, a spus „Nașul”.
Citește și
VIDEO: cele mai noi imagini din sport
