CRISTIAN GEAMBAȘU Notre respect, Octavian!

• Relativizați, oștenii mei!, a zis Ștefan cel Mare către armata Moldovei. Și relativizăm și astăzi, până-n negura veacurilor (se aud tunete în off).

Mai mulți copii și-au exercitat dreptul democratic la libera exprimare într-un mall din București.

Micuții suporteri de azi, flăcăii cu cefele groase de mâine laolaltă cu fetele cucuiete de poimâine, bine îmbrăcați, cu haine de firmă pe ei, și-au exprimat iubirea pentru echipa favorită (FCSB/Steaua) prin cântece și scandări din cel mai autentic folclor al fotbalului.

De precizat că mitingul ad-hoc a fost prilejuit de o acțiune promoțională la care a participat Octavian Tavi George Popescu, fotbalist la FCSB.

Miting spontan, dar pașnic

Astfel, în fața unui magazin de articole sportive din AFI Cotroceni s-au putut auzi strigate din zeci de tinere piepturi refrene nemuritoare și șlagăre precum “CSA, armata, ne sugeți p…a”, “Am avut și vom avea mereu boală pe ț…i”, “Câini spurcați, de p…ă să ne luați”, “Dinamo, m…e Dinamo” sau “La Dinamo și la Cluj, băieții se dau cu ruj”.

După cum observați, o serie de imnuri despre iubire neîngrădită în cuvinte simple, pe înțelesul tuturor.

Manifestarea spontană, dar pașnică a fost supravegheată discret de mai mulți agenți de pază, atenți ca micuții să nu fie perturbați din acțiune de forțe reacționare, de indivizi certați cu valorile imuabile ale democrației - inventivitatea ca marcă a tinereții, toleranța, permeabilitatea la inedit.

Be-he-he-to-ven!

Pudici și ipocriți care nu pricep că limba română se îmbogățește cu expresii și cuvinte noi la fiecare meci la care galeriile sunt lăsate să își etaleze repertoriul și “coregrafiile” au asistat siderați la reprezentație.

Ce credeau acești agenți ai trecutului? Că la mall e ca la operă? Că la operă mai e ca la operă?

Vestea bună este că orice învăț își are și dezvățul, iar proastele obiceiuri, ca limbajul urban sau respectul pentru cei mai în vârstă, buna cuviință sau empatia cu cei aflați în suferință vor dispărea în curând din falsul set de valori al unei lumi civilizate. Băăi, fătălăilor! Curând, vom grohăi polifonic oda dezinhibiției totale. Be-he-he-to-ven!

Orice nu înseamnă oricum

Treptat, dar din ce în ce mai accelerat, beneficiind de chemarea noastră lăuntrică de a relativiza, trâmbițașii noii lumi îi vor pune la colț pe cei care mai cred într-o ordine a lucrurilor unde binele nu se contaminează cu răul, prostia nu se prostituează cu deșteptăciunea, maneaua nu-i simfonie, iar cocălăreala nu oropsește bunul simț.

Sigur că putem discuta despre orice, dar asta nu înseamnă că putem discuta oricum. Despre George Călinescu și despre Călin Georgescu, despre alegerea toxică a lui Ionuț Nedelcearu și despre discursul fără menajamente al lui Alex Chipciu. Despre “legenda beată” Sorin Cârțu și despre gecile lui Șumudică.

Dacă

Dacă amestecăm incultura cu învățătura, țopârlănia cu eleganța, dacă ni se pare că e cool și e un exercițiu de libertate că un individ periculos vrea să ne întoarcă în timp cu 40 de ani (când apropo, copilașii ăia nu ar mai fi scandat ei nimic și nu mai aveau nicio haină de fițe pe ei și nu mai găseau ei niciun mall unde să colinde, că la mâini îndemânatice la Casa Pionierului îți dădea tovarășa cu linia peste degetele neîndemânatice), începând prin a nu ne mai face cumpărăturile la hipermarket, ci de țața Safta, de la măsuța cu mușama din fața curții, dacă toate astea și încă multe altele le luăm și le fezandăm și le răstălmăcim, atunci e de rău.

Preventiv, zic să ne cumpărăm niște conserve de fasole cu ciolan, un calorifer cu rezistență electrică și care mai are prin casă carnetul de partid sau măcar de utecist să le țină la îndemână, că o să dea bine în democrația care vine.

Mai puțin nuanțat, fotbalistul Octavian Popescu a cerut organizatorilor să îi oprească pe copiii care scandau trivialități. Notre respect, Octavian! Câți vom mai fi, mulți, puțini, notre respect!