Publicat:
22.09.2026, ora 11:15
Actualizat: 22.09.2026, ora 11:24
- Ce înseamnă longevitatea, care sunt indicatorii ei și cum o obținem
- Dialog plin de informații interesante cu un reputat specialist din cadrul Rețelei de Sănătate Regina Maria
- SănătosAcasă este un proiect de interviuri video scurte, realizat de GOLAZO.ro în parteneriat cu Rețeaua Regina Maria, care își propune să informeze bărbații activi – în special fanii sportului – despre cele mai frecvente probleme de sănătate cu care se confruntă și despre cum pot fi prevenite sau tratate corect.
- Jurnalista Adriana Nedelea va sta față în față cu medici de top pentru a demonta mituri, a explica simptome ignorate prea des de bărbați și a oferi soluții concrete, de la prevenție inteligentă până la tratament personalizat.
Cum să rămâi puternic și sănătos cât mai mult timp? De ce masa musculară e importantă atunci când vine vorba de longevitate? Poți avea un corp puternic făcând sport și totuși o sănătate cardiovasculară slabă?
Jurnalista Adriana Nedelea a aflat răspunsurile chiar de la sursă, într-un dialog cu Mircea Munteanu, medic specialist hematolog, nutriționist, genetician, coordonatorul Centrului de Longevitate Băneasa, Regina Maria.
Domnule doctor, vorbim despre longevitate. Sunt curioasă în momentul în care vă intră pacienții în cabinet, ce vă spun? „Am venit la dumneavoastră pentru că vreau să trăiesc mai bine sau mai mult”? De ce vin?
Sunt mai multe grupe de pacienți aici. Îi avem pe cei care au auzit de subiectul „longevitate” și ar vrea să trăiască mai bine, nu neapărat mai mult. Și sunt alți pacienți care au venit pentru anumite teste, cum ar fi, de exemplu, un „one day check-up”, cum facem noi la policlinica Băneasa. Au făcut teste de sânge, teste genetice, epigenetice, nutrigenetice, teste de microbiom, și vor să aibă o părere mai largă despre ce să facă în continuare. Majoritatea pacienților se încadrează mai mult în a doua grupă: cei care au făcut foarte multe teste, dar nu știu exact ce să facă în continuare. Aș prefera să vorbesc mai degrabă despre cei care vin auzind despre longevitate și vor chiar să-și schimbe stilul de viață și să știe ce să facă mai bine decât acum. Majoritatea pacienților din grupa asta se încadrează undeva în zona 35-45 de ani. (...)
Explicați-ne, spuneați că vor să trăiască mai degrabă mai bine, nu neapărat mai mult.
Da, asta e foarte ciudat. Când ne gândeam înainte la longevitate, ne gândeam la „hai să trăim 100 de ani” (...) Dar dacă faci un sondaj acum prin tot Bucureștiul și întrebi „vrei să trăiești mai mult?”, sigur undeva peste 60% - 70% o să răspundă „nu, e suficient atât”. Nu vreau mai mult, că după aia îmbătrânesc și nu o să mă simt bine, o să fiu la pat, o să fiu în spital, o să am boli …(...) Oamenii vor să-și îmbunătățească calitatea vieții, deci health span-ul. Să știe omul că la 65-70 de ani poate să se joace cu nepoții sau poate să ducă până la piață, de exemplu, să care o plasă grea. (...) Să fie independent (...)
Ce înseamnă, domnule doctor, un protocol de longevitate? Înțeleg că e unul personalizat, explicați-ne.
(...) Are foarte mulți pași prin care trebuie să trecem. Prima dată este consultul per se, în care vorbesc cu pacientul și îi iau datele personale (...) Iau istoricul personal, iau istoricul familial și îmi dau seama de stilul de viață (...) Să luăm patru piloni majori. Trei îi cam știe toată lumea: somn, sport și mâncare / dietă, nutriție. Și al patrulea e despre relațiile personale, care mi se pare incredibil de important. (...)
Sunt niște (...) biomarkeri, indicatori ai longevității în acest protocol. Ce sunt acești markeri, ce indică ei? Ce riscuri pot indica?
Avem incredibil de mulți markeri, dar dacă ar fi să iau o mână pur și simplu de markeri, probabil unul dintre cei mai importanti ar fi, după cum am zis inițial, DEXA Scan, să văd compoziția corporală. Dacă nu reușesc să fac DEXA Scan, atunci există și cântare din astea mai interesante pe bioimpedanță, să pot să iau compoziția corporală. După asta (...) am să iau un test de sânge. Principalii markeri aici ar fi profilul lipidic extins, nu doar colesterolul total. Adică mă uit și la LDL, mă uit și la HDL, Apolipoproteina B, care este probabil cel mai important marker (...) cardiovascular, îmi indică probabilitatea unui eveniment cardiac mult mai bine decât îmi indică LDL-ul. Ar mai fi rezistența la insulină, cu indicele HOMA (...). Trebuie monitorizat somnul, și aici există un anumit protocol PSQI (...) Ăștia ar fi principalii markeri. (...)
Markerii aceștia se pot modifica, pot evolua în funcție de stilul de viață pe care îl avem.
Exact, stilul de viață influențează mult mai mult decât genetica, de exemplu. Chiar s-a făcut un studiu foarte interesant pe gemeni monozigoți în care s-a arătat clar, i-a monitorizat de la o vârstă foarte fragedă, chiar sub un an, până la 20 și ceva de ani, și s-a descoperit că genetica nu influențează decât undeva la 20%, maxim 25%. Asta înseamnă că mediul și stilul de viață influențează restul, așa că până la urmă mingea e în terenul nostru. (...)
De ce este importantă masa musculară în raport cu longevitatea?
Ca un răspuns foarte scurt: ne dă independență. Dacă mă uit la o persoană de 80 de ani, văd că se joacă pe jos cu strănepoții și se ridică singur de pe jos … e clar cum masa musculară influențează calitatea vieții respective. Masa musculară este și un organ endocrin. Prin contracția musculară eliberezi o grămadă de hormoni. Probabil cei mai faimoși dintre ei sunt miochinele, care sunt un fel de anti-inflamatori. Cu cât am mai multe contracții într-o zi, cu atâta teoretic am mai mult din miochinele respective în interior, în sânge. Aproape toată glucoza pe care eu o introduc în corp o metabolizează mușchiul, undeva la 80%. De asta e și recomandat după ce ai mâncat să ieși la o plimbare sau să faci ceva, nu neapărat sport puternic, dar să te miști puțin, să poți să asimilezi glucoza aia independent de insulină. Pentru că aici este problema: avem mult prea puțină mișcare și aici apare rezistență la insulină.
Ce se întâmplă după 40 de ani cu masa musculară, mai ales dacă nu faci sport?
Aici sunt două grupe diferite de oameni. Cei care au făcut sport când erau mai tiner și cei care nu s-au atins sau au avut scutire la sport. Este o diferență absolut enormă doar în palierul ăsta. Odată ce au atins 30 de ani, mai toate studiile îmi arată că încep să scad în masă musculară, vrând-nevrând. Dacă nu am masă musculară, atunci nu prea reușesc să-mi controlez metabolismul. Mă bazez pe toate cele patru principii despre care am vorbit, dar masa musculară este de departe printre cele mai importante principii.
E mai importantă masa musculară decât greutatea corporală?
Depinde foarte tare. Uite, hai să dăm două exemple. Dacă am doi bărbați la 40 de ani și amândoi au 120 de kg, dar unul face sport de când e și e sportiv de performanță, are procentul de grăsime de exemplu 10%. Și celălalt are același număr de kg, dar un procent de 40% sau poate chiar 50% de grăsime. (..) Deja sigur acolo ceva nu e bine din punct de vedere metabolic. Așa că nu contează greutatea, ci contează compoziția corporală. Așa că da, cu cât am compoziția corporală mai bună, am și masa musculară mai bună.
Să spunem că vine la dumneavoastră un bărbat de 40 de ani, merge la sală de 3-4 ori pe săptămână, mănâncă relativ ok, muncește vreo 10 ore pe zi, doarme vreo 6 ore. Când vine weekendul, mai bea, mai și fumează în timpul săptămânii și în weekend. La ce riscuri se expune? El ar spune „fac sală, fac sport, sunt sănătos”.
Aici e o situație cu care mă întâlnesc destul de des. Ai risc cam la orice. În primul rând a zis că doarme undeva la 6 ore, deci pentru că nu doarme suficient de mult și din punct de vedere metabolic, și din punct de vedere imunologic are risc mai mare decât un om care face același lucru, dar doarme măcar 7-8 ore. Faptul că mai consumă și alcool și mai și fumează, deja avem doi factori care antrenează mult mai mult riscurile. Nu e un caz neapărat fericit pe termen lung. Eu sunt genul de medic care nu neapărat că demonizează alcoolul și consumul de tutun, țigări în principal, dar … Trebuie să atenționez fiecare pacient care îmi calcă pragul cabinetului că nu există o doză safe pentru așa ceva. Alcoolul face mult mai mult ravagii, așa că da, am să fiu în continuare genul de medic care o să zică „zero alcool”. Niciodată” Nici măcar partea socială nu pot să zic că aș implementa-o aici, că vai, că e bun din punct de vedere social. Poți să te simți la fel de bine și fără alcool.
Să vorbim despre un nou test, care înțeleg că evaluează undeva la peste 175 de predispoziții genetice.
Da, da, da.
E nou? Explicați-ne ce poți să afli făcând testul acesta.
Înainte făceam teste pentru microbiom, teste nutrigenetice, epigenetice. Nutrigenetica este testul care îmi arată ce pot să mănânc și ce tip de alergii alimentare aș putea avea. Epigenetica este ca un fel de întrerupător - pot să îmi activez anumite gene sau să îmi inactivez on-off. Și profilul nutrigenetic, și profilul epigenetic se pot schimba pe baza stilului nostru de viață. Testul ăsta de 175 de markeri de gene este unul care le combină cam pe toate. Deci pot să văd tot: am și profilul cardiovascular, am profilul metabolic, am profilul de nutrigenetic, partial nutrigenetic, să văd mai mult ce alergii alimentare aș putea avea. Cum mi l-am făcut și eu și am găsit că am intoleranță la histamină! Nu mă așteptam la chestia asta. Mă așteptam să am intoleranță la lactoză și uite de fapt n-am. Adică îți dă informații incredibil de fixe, de precise. Mai poți, de exemplu, să vezi riscul de Alzheimer, riscul de Parkinson, bolile neurodegenerative.
Și acest test se ia foarte ușor.
Incredibil de ușor, se ia din salivă, (...) durează maxim un minut să iei testul respectiv și după asta, gata.
Credeți că putem vorbi despre longevitate fără să povestim despre mișcare, despre sport?
Nu prea există, din punctul meu de vedere. Nu există longevitate fără niciunul din cele patru (n.r. somn, sport, nutriție, relațiile personale). Și nu prea există dacă mă concentrez doar pe unul. Dacă stăm să luăm două cazuri: un om care este, de exemplu, ușor mai supraponderal, care își fumează, dar care face sport foarte mult, undeva la măcar de 5 ori pe săptămână. El întotdeauna o să fie mai sănătos decât un om care este slăbuț, crede că nu are nimic, dar nu face deloc sport.
Când vorbim de efort fizic intens, ce înseamnă un VO2 max bun la 35-40 plus ani?
Un VO2 max are mai multe limite. Depinde de grupa de vârstă. La 20 de ani, începe undeva de pe la 45-46, acolo e valoarea absolută minimă. Scade pe măsură ce înaintăm în vârstă, la 50 - 50 și ceva de ani ar trebui să fie o valoare în jur de 36 - 38.
Și ce ne indică el?
Îmi indică capacitatea totală a organismului de a asimila oxigen la un nivel crescut de activitate fizică. Noi îl facem de obicei pe o bicicletă, pe un anumit protocol, cu o mască specială cu senzor. VO2 max-ul are o mai mare predictibilitate pe partea de longevitate. Cu cât îl am mai sus, cu atâta înseamnă că este corelat cu o longevitate mult mai mare.
Mai am o întrebare, domnule doctor: ce greșeli fac cel mai des bărbații când vine vorba de sănătate, prevenție, poate longevitate?
Nu dorm, nu dorm suficient. Ăsta e principalul: nu dorm. Majoritatea cred că dacă dorm 5-6 ore e arhisuficient. Beau, consumă mult mai mult alcool decât mă aștept și majoritatea fumează. Da, nu țin minte să fi văzut în ultimul timp un pacient care să nu fumeze.
Citește și
VIDEO: cele mai noi imagini din sport
