Publicat:
25.01.2026, ora 11:14
Actualizat: 25.01.2026, ora 13:04
- Fostul stadion Carpați Mârșa, devenit o ruină, este scos la licitație în cadrul falimentului Uzinei Mecanica.
Fostul stadion Carpați Mârșa, unul dintre reperele sportului sibian din perioada comunistă, este scos la vânzare prin licitație, în cadrul falimentului Uzinei Mecanica. Complexul sportiv este împărțit în două pachete distincte.
Fostul stadion Carpați Mârșa se vinde la licitație
Primul vizează nucleul stadionului și include ruinele terenului de fotbal cu tribuna din beton, alături de un al doilea teren de fotbal, gazonat, prevăzut cu pistă de atletism. Suprafața totală 30.130 mp.
Pentru acest pachet, prețul de pornire la licitație este stabilit la 1.090.550 de lei (218.110 euro).
A doua variantă scoasă la licitație include întreaga bază sportivă, pe o suprafață totală de 32.500 mp. Pe lângă fostul stadion și terenul de fotbal cu pistă de atletism, pachetul mai cuprinde terenul de rugby, terenurile de tenis și volei, precum și clădirea „locuință stadion”, o construcție ridicată în 1969.
Prețul de pornire la licitație pentru acest pachet este de 1.176.400 de lei (235.280 de euro).
Rapid, Progresul sau Petrolul au avut lupte grele cu Carpați Mârșa în anii ’80
În anii ’80, stadionul Carpați Mârșa se umplea până la refuz la meciurile din Divizia B, cu echipe precum Rapid București, Progresul București, Petrolul Ploiești, Șoimii Sibiu, FC Brașov sau ASA Târgu Mureș.
Stadionul Carpați Mârșa, care avea o capacitate de 3.500 de locuri, distribuite pe o tribună de beton și una metalică, nu este doar un teren de fotbal, ci un simbol al perioadei în care Mârșa devenea un centru important al sportului în județul Sibiu.
În acest context, fotbalul, alături de handbal, rugby, volei sau judo, a fost una dintre puținele activități care scoteau oamenii din rutina zilnică.
Carpați Mârșa a atras fotbaliști importanți cu salarii fabuloase. „Putea să fie și 20 și ceva de mii de lei”
În anii ’80, la Carpați Mârșa au jucat nume importante din fotbalul românesc, precum Flavius Domide (UTA), Marin Stelian (Rapid), Ion Ion (Rapid) sau Petre Purima (Universitatea Craiova).
Sportivii erau atrași la Mârșa cu salarii foarte atractive, peste media vremii. Fostul fotbalist Ion Ion (71 de ani) a povestit la Un Podcast, cu Ionel Stoica, faptul că în 1986, erau luni când câștiga peste 20.000 de lei.
La vremea aceea, 20.000 de lei însemna circa 1.250 de dolari, iar salariul mediu pe țară era 2.855 de lei, conform INSSE.
„Eram angajați la uzina de armament, iar primele de meci le băgau pe ștatul de plată, la salariu. Putea să fie și 20 și ceva de mii de lei”, a dezvăluit Ion Ion.
Era greu pentru oricine să câștige la Mârșa. În 1981, Carpați Mârșa, aflată în Divizia B, a eliminat din Cupa României formația ASA Târgu Mureș, care evolua în Divizia A, după o victorie cu 2-1 (Voiculeț 2, respectiv Cernescu).
Orașul Mârșa s-a calificat în optimile Cupei României în 1981
Orașul Mârșa a fost construit în anii ’70, la inițiativa regimului Nicolae Ceaușescu, ca o colonie industrială amplasată într-o zonă împădurită, unde urma să fie concentrată producția de tehnică militară, inclusiv tancuri.
Potrivit unei analize publicate de capital.ro, investițiile realizate de statul român la Mârșa în intervalul 1973-1975 au depășit trei miliarde de lei, echivalentul a peste 100 de milioane de dolari la cursul vremii.
Citește și
