- Banca Națională a României a transmis pentru GOLAZO.ro o serie de precizări privind situația stadionului Cotroceni, după imaginile publicate care arătau mai multe probleme ale arenei, printre care zugrăveala deteriorată și numeroase scaune lipsă din tribune.
BNR susține că baza sportivă este întreținută și folosită în continuare pentru diferite activități sportive, chiar dacă stadionul nu mai găzduiește fotbal profesionist și nu poate fi utilizat la capacitatea maximă a tribunelor.
BNR anunță lucrări la stadionul Cotroceni
În privința problemelor vizibile la arenă, Banca Națională precizează că unele lucrări fuseseră deja programate înainte de apariția articolului GOLAZO.ro.
„Chiar și înainte de apariția articolului dumneavoastră (lucru documentat și verificabil), pentru stadion fusese decisă zugrăvirea clădirii/cabinelor presei, revopsirea siglei stadionului”, a transmis BNR.
Instituția anunță și intervenții la nivelul tribunelor. Urmează să fie înlocuit un număr de scaune, în timp ce altele vor fi remontate. Potrivit explicațiilor BNR, o parte dintre acestea au fost smulse de vijelia din noaptea de 30 iunie spre 1 iulie 2026.
BNR subliniază că toate clădirile și instalațiile sale sunt incluse în programe periodice de mentenanță și reparații, lucrările fiind realizate în funcție de prioritățile stabilite.
Cine întreține gazonul
Stadionul face parte din Centrul de Perfecționare Profesională și Activități Sociale al BNR, un complex mai amplu care include, printre altele, Centrul secundar al BNR, clădiri în care funcționează două direcții ale instituției și Parcul cu Platani.
Din acest motiv, BNR explică faptul că o parte dintre costuri, precum paza sau utilitățile, nu pot fi atribuite exclusiv stadionului și facilităților sportive.
În schimb, întreținerea suprafeței de joc e realizată în baza unui contract cu Silva Group Logistics Division SRL. Așa se și explică starea bună a lui, lucru remarcat și în textul publicat de GOLAZO.ro. Contractul nu vizează exclusiv gazonul stadionului, ci și întreținerea parcului din cadrul bazei.
BNR consideră că nivelul actual de întreținere a gazonului e suficient pentru activitățile desfășurate aici, printre care oina și rugby-ul. Totodată instituția susține că lucrările periodice previn degradarea suprafeței și costuri mai mari în viitor.
Fără fotbal profesionist, dar cu oină, rugby și competiții interbancare
Banca Națională insistă că facilitățile sportive și-au păstrat destinația și că terenurile sunt „în stare foarte bună” și utilizate exclusiv pentru practicarea sportului.
În ultimii ani complexul a găzduit competiții de tenis din circuitele WTA și ATP, meciuri de Fed Cup, actuala Billie Jean King Cup, dar și campionate europene, balcanice și naționale interbancare la fotbal, baschet, tenis, badminton sau tenis de masă.
Au existat și meciuri între echipa de fotbal a BNR și formații alcătuite din foste glorii ale fotbalului românesc, precum și antrenamente ale lotului național de rugby și ale Federației Române de Oină.
BNR amintește inclusiv competițiile de oină organizate pe stadionul Cotroceni pe 26 și 27 septembrie 2026: Cupa Regelui, Cupa Reginei și Cupa Unirii, evenimente la care accesul spectatorilor a fost gratuit.
Instituția precizează însă un aspect important: activitatea sportivă de la Cotroceni nu urmărește obținerea de venituri, iar facilitățile „nu sunt puse la dispoziția terților cu titlu oneros”.
Transferul stadionului către stat rămâne blocat
Una dintre cele mai importante precizări privește viitorul arenei și posibilitatea ca aceasta să ajungă în proprietatea statului român.
BNR confirmă că discuții în acest sens au existat în urmă cu mai mulți ani, însă de atunci nu s-a mai făcut niciun pas concret.
„În ceea ce privește demersurile privind transferul dreptului de proprietate asupra stadionului și a altor amenajări sportive către statul român, nu au fost reluate de Parlamentul României și nici de Guvernul României, cu care s-a discutat în urmă cu mai mulți ani”, a transmis BNR pentru GOLAZO.ro.
Astfel stadionul rămâne în proprietatea Băncii Naționale. BNR precizează că întregul CPPAS, inclusiv arena, se află pe un teren aflat în proprietatea instituției încă din 1946.
De ce nu sunt autorizate tribunele la capacitate maximă
BNR oferă și explicația pentru situația tribunelor. Instituția susține că actualele activități desfășurate pe stadion nu presupun folosirea acestora la capacitatea maximă și, în consecință, nu există în acest moment o justificare pentru investițiile necesare autorizării lor complete.
„Având în vedere că stadionul nu este exploatat comercial, nu găzduiește în prezent competiții de amploare cu public la capacitate maximă proiectată și nu generează venituri din astfel de activități, oportunitatea unor asemenea investiții trebuie evaluată inclusiv din perspectiva utilizării eficiente a resurselor instituției și a necesităților reale de utilizare a infrastructurii existente”, explică BNR.
Concluzia instituției e clară: „Nu au fost întreprinse demersuri pentru autorizarea tribunelor la capacitate maximă, neexistând în prezent o necesitate care să impună realizarea unor astfel de investiții”.