Cătălin Tolontan Ce-a făcut Crin în sport?

• Crin Antonescu, cel care se află azi în mijlocul dezbaterii publice, „E sau nu un candidat bun?”, și-a început cariera de om de stat ca ministru al Sportului în guvernul Convenției Democrate.

Vasile Dîncu a spus deunăzi că îl apreciază sincer pe Crin Antonescu, dar că nu îl consideră un politician adaptat lumii de azi. Crin vorbește mult, iar astăzi internetul te obligă să condensezi, a explicat Dîncu, unul dintre liderii de opinie ai PSD. Dacă nu poți să vorbești puțin, n-ai nici o șansă. 

Primul guvern rezultat dintr-o schimbare pașnică de putere

În 1997, pe când avea 38 de ani, Crin Antonescu a fost cel dintâi dintre miniștrii Sportului dați de opoziție. 

În urma alegerilor câștigate în 1996 de CDR și de Emil Constantinescu, a avut loc o alternanță pașnică la putere, prima după aproape 5 decenii de comunism și 6 ani de democrație originală. Tânăr liberal, Antonescu a preluat portofoliul MTS. 

Și atunci vorbea mult. Conferințele sale de presă erau vii, aborda teme diverse, ridica covorul și intra în zone unde niciun demnitar al sportului nu mersese până la el. Era destul de supărăcios, dar își păstra civilitatea.

Iar încercările de intervenții ale lui Crin Antonescu la patronii de presă și televiziuni, fenomen care exista și atunci, rămâneau în zona rezonabilă. Dacă nu obținea ce voia, nu-și făcea o pasiune din a te lovi, ca jurnalist. 

Presa scria critic despre câteva dintre posibilele afaceri imobiliare cu bazele sportului. Baza Tineretului, de la Șosea, a fost una dintre ele.

Ministrul se enerva, explica, era vremea când stadioanele și bazele continuau să fie disputate, iar CDR a fost, din acest punct de vedere, chiar o guvernare romantică, față de raptul care a urmat după 2000.

Dar, dincolo de cum vorbea, rămâne ceea ce a făcut ca ministru. 

600 de sportivi beneficiază de rente viagere

Antonescu și-a ales pe post de secretar de stat un om de sport, Ioan Dobrescu, antrenor de baschet cu experiență de management de club. Ei doi sunt autorii celui mai important demers inițiat vreodată în România de către stat în favoarea foștilor campioni olimpici, mondiali și europeni: legea rentelor viagere.

600 de foști campioni, din toate sporturile, primesc rente lunare pentru performanța lor. Sumele de bani sunt neimpozitate, iar renta medie este de 6.000 de lei, potrivit datelor oficiale ale Agenției Naționale pentru Sport.

Ar mai fi ceva de adăugat, chiar dacă am depășit durata pe care internetul o consideră acceptabilă, vorba lui Vasile Dîncu: așa cum a fost croită ea, scurt, de către un om care vorbește lung, legea continuă să funcționeze, la 25 de ani de la intrarea sa în vigoare.

Gata, timpul s-a terminat.