Publicat:
30.01.2026, ora 20:12
- O zi frumoasă pentru tenis. A doua semifinală de la Melbourne a fost mai scurtă decât prima, vorba vine (4 ore și 12 minute), dar mai bogată în teme și conținut.
Și în întrebări. Djokovic a renăscut pe măsură ce înainta în meci, Sinner părea că vrea să scape și să ajungă mai repede acasă, în Tirolul italian. E cazul să stricăm petrecerea cu suspiciuni?
Cel mai lung nu înseamnă și cel mai frumos. Nu că cel scurt a fost scurt, dar așa vine vorba. Înainte să intrăm în subiect, o paranteză necesară. Dramatismul și frumusețea semifinalelor băieților de la Australian Open au deschis o rană mai veche. Comparația dintre tenisul masculin și cel feminin.
Sforțarea egalitarienilor de a ne demonstra că în materie de spectaculozitate și calitate a tenisului nu ar fi nicio diferență a primit o lovitură. Penultimul act al fetelor la Melbourne n-a avut nici istoric, nici emoție, ci doar icnete (gingașa Aryna) și scor. Sabalenka și Rybakina în finală, punct.
Zverev avea dreptate!
După întâlnirea dintre Carlos Alcaraz și Alexander Zverev, care a durat 5 ore și 27 de minute, record pentru o semifinală la Melbourne, a plouat cu superlative. A câștigat spaniolul care este și numărul 1 mondial în 5 seturi, 6-4, 7-6, 6-7, 6-7, 7-5, dar punctul fierbinte al meciului s-a consumat în setul al 3-lea, la scorul de 5-4 pentru iberic.
Atunci, Alcaraz a cerut time out medical, deși era evident că suferea de crampe musculare, iar regulamentul nu îi permitea acest lucru. Revolta lui Zverev a fost inutilă, dar spusele lui au confirmat un adevăr. „Sunt crampe. E incredibil că poate fi tratat pentru crampe. Asta e o prostie. Mereu îi protejați pe acești doi tipi (n.r. - Alcaraz și Sinner)”, a spus germanul care vorbește rusește cu ai lui. Limba maternă, fraternă mai puțin.
Carlitos băiat bun, dar viclean copil de curte
Da, Carlos Alcaraz și Jannik Sinner beneficiază de un discret cordon sanitar în circuit. Uneori nu atât de discret, pentru că Zverev nu este primul care acuză. Dincolo de întâmplarea care mai fisureaza portretul de băiat simpatic, generos, cinstit și fair-play al lui Carlitos, meciul nu a fost o nebunie absolută.
S-au jucat multe mingi frumoase, dar au fost și multe greșeli neprovocate. A fost o întrecere epuizantă la capătul căreia a câștigat cel care a greșit mai puțin și și-a ținut mai bine cumpătul.
Mingea de meci convertită de Alcaraz a oferit o imagine despre ce putea fi meciul dacă el nu juca un set și jumătate într-un picior ori dacă Zverev nu s-ar fi hrănit din frustrarea provocată de episodul din setul al treilea.
Acum nu mai povesteam
Frumusețea șocantă a venit în a doua semifinală, dintre Jannik Sinner și Novak Djokovic. Italianul câștigase ultimele 5 partide directe și își adjudecase acum primul set cu un 6-3 în care se arătase dominant. De partea cealaltă a fileului, dar mai ales a timpului, Nole.
Se calificase cu noroc în semifinală, după două abandonuri ale adversarilor, Musetti cedând în sferturi de finală când conducea cu 2-0 la seturi. Absurd și neverosimil. Sârbul arătase uzat, prăfuit și nevricos. Dacă ar fi lovit cu mingea acel copil, ar fi pățit ca la US Open 2020, adică era descalificat. Atunci, victima fusese o arbitră de linie. Așa că acum nu mai povesteam și așteptam finala Sinner-Alcaraz.
O înlănțuire de evenimente neverosimile
Dar nu l-a lovit, cehul Mensik s-a accidentat înainte să intre pe teren în optimi, în sferturi Musetti s-a rupt nu se știe cum când îl avea în buzunar pe deținătorul a 24 de titluri majore, astfel că Djoko s-a prezentat nevătămat pe Arena Rod Laver anunțând că este dispus la sacrificii uriașe pentru a-i face față lui Sinner.
Gândeam că este o declarație a unui tip care este conștient că cei doi protejați ai sistemului, despre care pomenea Zverev, sunt pur și simplu mai buni decât este el acum. Nici nu se alinta, chiar a spus-o la US Open în august anul trecut.
Tinerețe fără bătrânețe
Finalul meciului l-a găsit pe Nole respirând forță și pe Sinner părând dornic să-și pună schiurile și să o ia la vale până acasă în Tirolul italian, unde să se ascundă, să uite totul. Partida a avut o derulare stranie, care a făcut-o și mai atrăgătoare.
Sârbul s-a vampirizat, hrănindu-se hulpav cu energia adversarului. Astfel, în setul al 4-lea Nole a ajuns să fie la același nivel fizic cu Sinner, pentru ca în decisiv să fie mai proaspăt. Arăta mai tânăr, pur și simplu. Cum este posibil așa ceva la aproape 39 de ani în fața unui oponent care are cu 14 mai puțin? Te poate duce ambiția până dincolo de limitele corpului sau mai este și altceva la mijloc? Ce altceva?
Pe Nole nu îl faci cu un time-out medical!
E greșit sau vicios să ne gândim că pe Nole l-a mai ajutat și altceva? Dar pe Sinner, dopat cu acte, nu l-au ajutat frecțiile cu clostebol, un steroid anabolizant, se vor întreba fanii lui Nole? Anulează toate gândurile astea păcătoase calitatea excepțională a meciului? Răspuns. Pentru majoritatea covârșitoare a pasionaților de tenis, nu.
Pentru cei mai mulți adevărul este un medicament amar care nici nu te face bine. Dar, da, a fost cu adevărat o partidă de ținut minte. A fost frumusețe, emoție, descătușare și deopotrivă decepție. Geometria în spațiu a primit sensuri noi. Și dacă putem crede că în poveste chimia nu are niciun amestec este minunat.
Iar acum așteptăm finala, unde presimt că micuțului Carlitos nu îi va fi foarte simplu. În afară de puterile lui supranaturale, Nole e cotoi bătrân pe care nu-l faci cu un time-out medical!
