- GOLAZO.ro a consultat lista salariilor, de la finalul lunii martie, la Clubul Sportiv Rapid, care are finanțare de la Ministerul Transporturilor.
- Absolut toți angajații au sporuri de 15% din salariul de bază pentru condiții periculoase sau vătămătoare. Ce spune legea despre acest spor: cum se acordă și cine trebuie să beneficieze de el.
- Cât câștigă directorul, îngrijitorul, fochistul și electricianul, în rândurile de mai jos.
Clubul Sportiv Rapid nu e la nivelul CSA Steaua și CS Dinamo, din nici un punct de vedere: anvergură, secții, număr de sportivi, dar mai ales buget.
CS Rapid e un club deținut de Ministerul Transporturilor, care asigură finanțarea în proporție de peste 90%.
Tocmai pentru că e club departamental, care rulează bani publici, CS Rapid e obligată să-și prezinte veniturile, cheltuielile, inclusiv modul în care arată salariile.
Iar pentru cei care lucrează în cadrul clubului, aparatul administrativ, cea mai recentă listă dezvăluită e cea de la finalul lunii martie 2025.
Tabelul salariilor cuprinde 39 de persoane, repartizate pe mai multe domenii de activitate:
- Directori
- Audit intern
- Juridic și resurse umane
- Financiar-contabil
- Organizare și instruire sportivă
- Achiziții investiți și dezvolare
- Medical
- Administrativ
- Secții sportive
Cel mai mult câștigă directorul general, care apare cu un salariu de puțin peste 10.300 de lei, sumă brută. Cel mai puțin are unul dintre cei 3 îngrijitori, aproape 5.000 lei.
Fiind practic un club de drept public, fișa de salarizare cuprinde și anumite sporuri, care există în aproape întreg aparatul de stat.
Absolut toți cei 39 de angajați, cu o singură excepție, unul dintre șoferi, beneficiază de un spor de 15%, calculat la salariul de bază, care e acordat pentru condiții periculoase sau vătămătoare, așa cum e descris în fișa financiară.
De acest spor beneficiază inclusiv casierul, dar și maseurul, contabilii, referentul, șeful depozitului, cei care apar ca economiști, dar și managerul de transport. Toți au același procent cu fochistul, cu cel denumit pe ștat “servant pompier” sau cu electricianul.
Aceste bonusuri variază între 570 de lei și peste 1.300 de lei, această sumă din urmă fiind în dreptul directorului general.
De fapt, directorul general e și cel care are cel mai mare salariu. Trece de 10.300 lei, brut. Imediat după el e directorul adjunct economic, cu 9.400 lei.
Casierul are 6.700 de lei, la același nivel fiind și fochistul, instalatorul, electricianul și operatorul tratare apă. Șeful depozitului apare cu 6.500 lei, la fel și șoferii.
Există două persoane care beneficiază și de un al doilea spor: CFPP, Control Financiar Preventiv Propriu. E vorba despre unul dintre economiști și de unul dintre contabili. Sporul e de 10% din salariul de bază.
Ce spune Legea: cum se acordă și cine ar trebuie să beneficieze de acest spor
Sporul pentru condițiile periculoase sau vătămătoare la locul de muncă a fost specificat într-o Hotărâre de Guvern dată în anul 2017, când prim-ministru era Mihai Tudose. Atunci, se specifica în felul următor:
- „Locurile de muncă pentru care se acordă sporul pentru condiţii periculoase sau vătămătoare de muncă sunt acelea care presupun condiţii de muncă periculoase sau vătămătoare constatate ca urmare determinărilor sau, după caz, expertizărilor de specialitate de către organele abilitate în acest sens”
- „Sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare de muncă se acordă în condițiile în care, la eliberarea buletinelor de determinare sau, după caz, de expertizare a locurilor de muncă, s-au avut în vedere următoarele criterii:
- înregistrarea de îmbolnăviri profesionale ca urmare a activităţii desfăşurate la locul de muncă
- existența unor indici de morbiditate la locurile de muncă respective
- înregistrarea unor cazuri de accidente de muncă produse la locul de muncă
- La stabilirea, de la caz la caz, a cuantumului sporului pentru condiţii periculoase sau vătămătoare de muncă se au în vedere următorii factori de risc:
- existența factorilor nocivi şi mecanismul de acţiune a acestora asupra organismului
- intensitatea de acţiune a factorilor nocivi sau asocierea acestor factori
- durata de expunere la acţiunea factorilor nocivi
- existenţa unor condiţii de muncă ce implică o suprasolicitare nervoasă, care determină un risc de îmbolnăvire sau de accidentare
- structura şi nivelul morbidităţii în raport cu specificul locului de muncă