Publicat:
09.07.2025, ora 18:52
Actualizat: 10.07.2025, ora 08:40
- Eduard Novak, 48 de ani, fostul conducător al Ministerului Tineretului și Sportului, a fost unul dintre oamenii vizați de auditul făcut de Curtea de Conturi la ANS.
- Novak, se arată în raportul Curții de Conturi, a „hotărât că e necesar să se abandoneze” un audit la COSR menit să dezvăluit cum s-au cheltuit acolo banii publici.
- Cum se justifică medaliatul cu aur la Jocurile Paralimpice, citiți în rânduri următoare.
În februarie 2025, după scandalul premierilor de la Federația Română de Canotaj, Curtea de Conturi a inițiat un audit la Agenția Națională pentru Sport și la Comitetul Olimpic și Sportiv Român.
GOLAZO.ro a intrat în posesia concluziilor acestui raport și le-a prezentat pe larg azi. Auditul arată că banii publici sunt cheltuiți netransparent, că nu există controale suficiente și că, uneori, criteriile în baza cărora se fac premieri ale angajaților sunt puse la îndoială.
Eduard Novak: „COSR ne-a dat cu flit!”
GOLAZO.ro a stat de vorbă cu Eduard Novak, fostul ministru al sportului în perioada 2020-2023, pentru a încerca să lămurească unele dintre semnele de întrebare ridicate de raportul de audit al Curții de Conturi.
Unul dintre acestea e legat de o dispoziție dată de Novak, se arată în raport, de a „se abandona” un audit la COSR pentru aflarea modului de cheltuire a banilor publici.
„Da, sigur, cu atât mai bine dacă-mi trimiteți și câteva întrebări”, a transmis el.
Domnule Novak, are ANS, fostul MTS, pârghiile legale necesare pentru a verifica cum se cheltuiesc banii publici alocați către federații sau COSR? Dacă da, de ce nu a făcut-o?
Da, Ministerul Sportului și, ulterior, Agenția Națională pentru Sport au structuri de control și audit care pot verifica activitatea federațiilor sportive și a altor entități beneficiare de fonduri publice. În calitate de ministru, am dispus mai multe misiuni de audit și control, inclusiv la cluburile departamentale, federațiile sportive naționale și chiar la COSR. A fost o premieră absolută în ultimii 30 de ani.
În raportul Curții de Conturi se precizează că dumneavoastră ați decis oprirea unui audit intern, în 2021, prin care se voia verificarea acestei spețe cu COSR (n.r. condus de Mihai Covaliu). E adevărat?
Nu, nu e adevărat. Nu am oprit auditul. El a fost inițiat, dar nu a putut fi dus la bun sfârșit din motive obiective — lipsa de cooperare a părților vizate. Din punctul meu de vedere, auditul ar fi trebuit dus până la capăt, dar ministerul nu are pârghii coercitive pentru a forța entități autonome, cum este COSR, să colaboreze. Deci e fals că aș fi sistat un audit. Acesta nu s-a putut finaliza în integralitate pentru că anumite federații și chiar COSR nu au pus la dispoziția echipelor de control documentele solicitate. În astfel de cazuri, structurile de control ale ministerului devin practic ineficiente fără cooperarea celor auditați. Practic, pe românește, ne-au dat cu flit!
Eduard Novak: „Nu puteam obliga COSR să colaboreze”
Între 2021-2024, s-au dus 71 milioane € de la ANS către COSR. Dar auditul Curții de Conturi spune că ANS nu a verificat niciodată cum s-au cheltuit aceste fonduri publice. V-ați confruntat mereu cu problema lipsei de documente de la COSR?
Am inițiat, în mod clar, demersuri pentru verificarea modului în care COSR a utilizat fondurile publice. Din păcate, în lipsa cooperării instituționale, aceste misiuni nu au putut fi duse la capăt. Este esențial ca toți actorii din sistem să accepte controlul ca parte a unui mecanism de responsabilitate și încredere. Fără această cooperare, auditul rămâne doar o intenție. Repet, ministerul nu poate obliga COSR să-i pună la dispoziție documente pentru ca echipele de control să-și facă treaba.
În aceeași perioadă, MTS/ANS a beneficiat, de la bugetul de stat, de 530 milioane €. Doar 7% (aprox. 37 milioane €) s-au dus către premierile sportivilor. Vi se pare o sumă corectă, mică, mare?
Problema nu este procentul, ci modul în care funcționează întregul sistem de premiere. Astăzi, sporturile neolimpice, care organizează sute de competiții de o relevanță adesea discutabilă, ajung să primească sume uriașe pentru premieri, în timp ce sporturile olimpice, cele care dau măsura reală a performanței internaționale, rămân, uneori, fără nicio recompensă pentru rezultate. Premierile ar trebui să fie corelate cu valoarea competiției și cu obiectivele strategice ale sportului românesc. Avem nevoie de o reformă profundă, care să încurajeze performanța reală, nu volumul. Dar, din păcate, Strategia Națională pentru Sport elaborată pe durata mandatului meu, aprobată de Guvernul României, nu a fost implementată.
Finanțarea federațiilor poate să fie mai transparentă? Pentru a ști, dacă vor, și contribuabilii pe ce se cheltuiesc banii lor.
Transparența există, dar depinde mult de modul în care este implementată. Cât timp am condus ministerul, am făcut pași concreți pentru a crește această transparență. Metodologia anuală de finanțare, criteriile de alocare și proiectul de contract sunt publicate în Monitorul Oficial. O comisie analizează cererile, aplică criteriile aprobate și stabilește sumele acordate. Aceste sume au fost comunicate public în timpul mandatului meu. Am introdus în metodologie, pentru prima dată, criterii obiective și cuantificabile: fiecare medalie obținută, fie la juniori, tineret sau seniori, era punctată și contribuia direct la bugetul alocat federației. Finanțarea era, astfel, proporțională cu performanța.
Eduard Novak: „Verificarea trebuie să devină standard”
Federația Română de Canotaj a primit 13,4 milioane de euro în ultimii patru ani (exceptând 2025). A fost transparentă, cel puțin cât ați fost dumneavoastră ministru, în a justifica cheltuirea acestor bani, indiferent de procentul cheltuit din sumă?
În perioada mandatului meu, da, Federația Română de Canotaj a fost transparentă. Am dispus efectuarea unui control și în cazul acestei federații, în 2021. Chiar dacă demersul nu a fost primit cu entuziasm, federația condusă de Elisabeta Lipă a colaborat și a pus la dispoziție documentele necesare. Așadar, finanțarea a fost gestionată transparent cât am fost eu ministru.
Au existat criterii clare în virtutea cărora s-au premiat angajații ANS după rezultatele sportivilor români la Jocurile Olimpice de la Tokyo, respectiv Paris? Lege știu că avem, dar sunt criterii interne, cu ajutorul cărora să se justifice de ce, de exemplu, bucătarul X primește o sumă, iar bucătarul Y cu totul alta?
După preluarea mandatului, am constatat că nu exista o comisie tehnică validă pentru premierea personalului implicat în Jocurile Olimpice de la Rio 2016. Am constituit o astfel de comisie pentru Tokyo, care a elaborat criterii și a propus sumele. S-a lucrat organizat, corect și coerent. Aceeași comisie ar fi trebuit să funcționeze și după JO Paris. Dacă s-a respectat sau nu acest lucru, nu mai era responsabilitatea mea, fiind în afara mandatului. În opinia mea, verificarea periodică a federațiilor și a COSR, cel puțin la finalul fiecărui ciclu olimpic, ar trebui să devină o practică standard.
Credeți că au existat scăpări în privința premierilor primite de personalul ANS și de personalul tehnic? Mă refer aici la JO Tokyo, pentru că e situația pe care o știți cel mai bine.
Repartizarea sumelor s-a făcut în baza deciziilor comisiei tehnice. Nu pot comenta fiecare caz în parte, dar dacă au existat scăpări, ele trebuie analizate în cadrul comisiei care a făcut propunerile. Ca ministru, am respectat procesul instituțional și nu am intervenit în alocarea individuală a sumelor.
Raportul auditului Curții de Conturi mai relevă următoarele:
- nerespectarea pincipiilor transparenţei, eficientizării utilizării fondurilor publice și abordării etice, în cazul acordării de finanţări din bugetul de stat către federațiile sportive naţionale.
- nerespectarea si necunoașterea atribuţiilor specifice fiecărei structuri organizatorice din cadrul entității.
- nereflectarea în rapoartele de evaluare și analiză a algoritmului de calcul aplicat de către comisia de evaluare, în vederea stabilirii sumelor ce urmează a fi alocate prin contractelor de finanţare.
- neaplicarea întocmai, de către comisiile evaluare, prevederilor Metodologiei de finanțare a Federațiilor Sportive Naționale si a Comitetului Paralimpic pe baza programelor sportive de utilitate publică.
Citește și
