Cristian Geambașu De ce FCSB, de ce nu CFR

• La bucureșteni, o mână de oameni își fac meseria clandestin, ascunși de patron.
• La clujeni antrenorul și-a definitivat opera defetistă asupra propriei echipe

Perseverență, transpirație, inspirație, șansă

Câteva diferențe între CFR Cluj și FCSB. Prima o știu și copiii care vin la meciul FCSB-ului cu Lask Linz și strigă „Hai, Rapid!” CFR s-a făcut de râs cu Pafos, 0-3, și a ieșit din Europa, în timp ce FCSB a trecut de Lask Linz cu emoții, transpirație, vânătăi și inspirația lui Olaru.

E și noroc în acel gol de milioane? Milioane la propriu. Da, este acel tip de noroc pe care ți-l atragi muncind, perseverând.

Mai departe, lucrurile se complică. Sau le complicăm noi. Într-o ordine nu neapărat arbitrară lucrurile stau în felul următor.

Cei care umplu stadioane

FCSB este echipa cu cei mai mulți suporteri în România și în diaspora.

Ultrași, suporteri pătimași sau de rezultat, bărbați, femei și copii, vârstnici sau adolescenți, medici sau ingineri, corporatiști și lucrători în agricultură, preoți și dascăli din parohii de la Moldova, toți acești oameni umplu stadioane peste tot, încredințați că echipa pe care o susțin se numește Steaua.

Sociologii nu au reușit să explice acest tip de atașament colectiv vecin cu idolatria. Probabil că nici nu i-a interesat, fotbalul fiind sub preocupările lor intelectuale.

Cei care nu umplu stadioane

CFR Cluj este cea mai performantă echipă din România în ultimii 15 ani și cu cei mai puțini suporteri raportați la numărul de trofee.

În ciuda celor 8 titluri de campioană câștigate din 2007 încoace, plus 4 Cupe ale României, CFR nu a reușit să își învingă la capitolul popularitate nici eterna rivală concitadină U Cluj, nici adversarele bucureștene altele decât FCSB-Steaua, nici Craiova.

În astfel de situații ți se replică prin argumentul greu cuantificabil al calității suporterilor, nu al numărului acestora. Ceva de genul mulți, dar proști contra puțini, dar deștepți.

Să fim serioși, că nu se vor fi grupat cohorte de academicieni în Gruia și armate de ignoranți la meciurile FCSB-ului!

Două modele

FCSB este echipa cu un patron-antrenor și un antrenor-marionetă, iar CFR este o echipă „normală”, unde antrenor este antrenorul, iar patronul este doar patron. Avantaj evident pentru CFR în comparația cu FCSB.

Totuși, FCSB a câștigat ultimul titlu de campioană, reușind să se califice în faza superioară a Europa League, în vreme ce vicecampioana CFR a eșuat lamentabil în tentativa de a merge mai departe în mai slab cotata Conference League.

Autodidactul care nu citește și mofturile cvadruplului campion

Cum este posibil? A învățat fotbal Becali? Posibil că a mai învățat câte ceva, după propriile mărturisiri și ale apropiaților este tipul de autodidact care nu citește (!!).

Atributele lui sunt clare, alcătuirea primului „11” și schimbările. Prozaicul pregătirii propriu-zise revine tandemului Pintilii-Charalambous.

Dar paradoxul rămâne. CFR are un antrenor autentificat de 4 titluri cu clujenii și unul cu Unirea Urziceni. Și atunci? A uitat fotbalul Dan Petrescu? Este lotul FCSB-ului mai valoros decât al CFR-ului?

Probabil nu este mai valoros, dar mai omogen este sigur. Tîrnovanu, Ngezana, Șut, Olaru, parțial Miculescu și Băluță au multe meciuri împreună, se cunosc, se simt.

La CFR, lotul se ajustează în fiecare an. Anul acesta, încă o dată, după voia lui Petrescu.

A fost transferat pe bani mulți Louis Munteanu, au revenit Păun și Djokovic. Boben și Kresic, fundașii centrali pe care îi blamează acum Petrescu observând că au cultura limitată fotbalistică a Seriilor B și C italiene (pe bune?), erau fix pe gustul lui până la dezastrul din Cipru.

Desăvârșirea defetismului

Niciun cuvânt despre propria contribuție la eșec din partea lui Dan Petrescu.

SuperDan a intrat deja în folclor prin felul aproape comic în care își umflă adversarii și își diminuează propria echipă. Cred că procedeul a atins apogeul cu Pafos.

Defetismul de fațadă al antrenorului s-a transmis echipei ca un virus real. CFR nu este o formație mai slabă decât Pafos, dar a fost făcută să arate așa de lamentările omului care e pus acolo nu doar să antreneze fazele fixe.

„Numeroșii străini ai lui Pafos, brazilieni cu precădere” au zburdat prin intestinele unei echipe demobilizate de fantasmagoriile propriului antrenor.

Falimentul unei metode, triumful perisabil al unei anomalii

Astăzi, Dan Petrescu își poate contempla opera desăvârșită, râzând în față tuturor celor care i-au contestat evaluările.

Ai avut dreptate, Dane, iartă-ne că nu te-am ascultat și, superficiali, i-am subestimat pe ciprioții sud-americani! Dar nu tu trebuia să pregătești meciul?

Eliminat de Pafos, strategul din Gruia are timp acum să se concentreze pe campionat. Dă-o-ncolo de Europă!

Falimentul sau măcar limitele grotești ale unei metode sunt evidente. Cum va digera pierderile patronul Varga nu este greu de ghicit.

În acest timp, alt patron jubilează și fabulează. La FCSB un grup de oameni își fac meseria cumva în cladestinitate, ascunși de toanele șefului. Cum funcționează struțocămila asta, nu știu să spun.