- FCSB-Shkendija 1-2 și delirul cu Champions League a încetat înainte de primele spasme. Lăsați-i acum să se pregătească de Europa League, apoi de Conference! Și pe urmă, cu toate forțele la noi în bătătură, în campionat
Noi vă respectăm, respectați-ne și voi! Puteți să ne bateți cu 10-0, dar dacă vă batem noi? Mesajul celor de la Shkendija nu a fost auzit. Au avut grijă conducătorii și aplaudacii FCSB-ului să le astupe urechile jucătorilor.
Jucătorii înșiși și le-au astupat cu căștile alea din care bubuie manele. O formă de cultură, de diversitate, ne vor atrage atenția activiștii.
Din rușinea cu Inter d’Escaldes nu s-a înțeles nimic. În loc de păreri lucide și critice, doar bășcălie. Trufie, îngâmfare în formă continuată.
Continuați, sunteți pe drumul care duce direct în gard! Gardul care ne separă de lumea civilizată a fotbalului. De lumea civilizată în general.
O lecție de seriozitate
Atunci când îți desconsideri adversarul dai dovadă de carențe de educație. Prin urmare, sărăcia fotbalistică vine de la sine și te batjocorește ea așa cum ai vrut să faci tu cu adversarul. Shkendija este o echipă harnică, disciplinată, care știe să paseze.
Campioana Macedoniei de Nord, totuși a Macedoniei de Nord, nu a Atolului Mururoa, a dat campioanei României o lecție de seriozitate. Pasa era pasă, preluarea, preluare.
Ei nu dădeau călcâie ca Chiricheș la centrul terenului, fără om la dublaj care să îi salveze prostiile. Ei erau muncitori și concentrați. Greșeau și ei, dar alergau să recupereze.
Această așa-zisă echipă de liga a doua a venit și a scos gărgăunii din capul lui Popescu și Ngezana, care se cred stoperi de nivel european. Crețu săracu’ nu știu ce se crede, dar e clar că i se ia dreptul la muncă. Mai bine i s-ar lua dreptul să centreze!
Luați-i dreptul să centreze!
V-a plăcut Alibec, “bomba verii” în materie de transferuri? Dar blondul platinat “Tavi”? Dar Politic, care era să facă entorsă de genunchi la luftul acela pe care-l vezi numai pe la ligile inferioare?
Că veni vorba de ligi inferioare. Pe Miculescu îl știam că este un mediocru care din când în când mai ouă câte o mărgică, problema este că lava îngâmfării propagate de la palat i-a înghițit și pe Cisotti, și pe Șut. Ei erau ultimii păstrători ai valorilor care au făcut din FCSB echipa-revelație a sezonului trecut din Europa League.
De ce să nu râzi?
Dacă Cisotti și Șut nu mai joacă înseamnă că la FCSB s-a instaurat haosul. Vi se pare că ieșirea din haos poate fi guvernată de unul ca Charalambous? Charalambous este tipul acela despre care analiștii spuneau că ar fi ditamai antrenorul.
Cum să nu râzi? Râsul întinerește, din păcate cam și îngrașă se pare. În fond, de ce ar trebui să ne otrăvim existența din cauza unora care nici să-și joace decent tristețea nu sunt în stare?