Publicat:
19.05.2026, ora 17:15
Actualizat: 19.05.2026, ora 17:19
- Vreți să vă respectăm munca, stimați fotbaliști? Respectați-ne munca! Vreți să nu vă mai criticăm când jucați prost și pierdeți calificări? Luați-vă adio! Și mare atenție cu umorul pe scări, că se sparge!
Sărbătoare la Craiova, meritată. Au fost cei mai buni. Fiesta și a doua zi după câștigarea titlului. S-a dansat pe mese, pe capul dușmanilor, s-a băut șampanie, s-a băut bere, s-au băut și altele.
Orașul a fost în sărbătoare, suporterii acestei Universități au ieșit valuri, valuri în Piața Mihai Viteazu. Suporterii celeilalte Universități s-au făcut nevăzuți, așteptând o improbabilă revanșă. Un lucru e sigur, falsul general.
De ce? Pentru că universități fără studenți și fără absolvenți de facultate nu există, de aceea. Băieții aceștia numiți studenți de unii comentatori s-au oprit din învățare mult înaintea studiilor universitare. Dar la noi astfel de orori sunt posibile.
Ai impresia că uneori sunt și căutate de oameni cu un simț ciudat al umorului. În București există un liceu profesional care se numește Mircea Eliade. Mircea Eliade nu a fost nici strungar, nici frezor-rabotor, ci scriitor și istoric al religiilor.
Noua religie
Religia care câștigă teren în România de azi e obrăznicia. Din fericire, Eliade nu a apucat-o. Constat proliferarea obrăzniciei după o cercetare sociologică empirică printre fotbaliștii de primă ligă.
Ca să vorbesc în limbaj academic, modelul empiric nu este de disprețuit, dovedindu-și nu o dată utilitatea în cercetarea științifică. Exemplul a doi fotbaliști consacrați mi-a atras atenția cu prilejul festivităților de la Craiova, Nicușor Bancu și Alexandru Cicâldău.
Doctor Nicușor
Primul caz. Domnul Bancu și colegii lui Alexandru Crețu și mai tânărul David Matei le-au dedicat un moment stand-up comedy lui Radu Naum și Vali Moraru. Priviți ca doi tipi anti “Craiova lui Rotaru”, dar becalioți, celor doi realizatori li s-a recomandat Aspacardin din partea domnului doctor Nicușor, pentru tratarea presupusei lor afecțiuni.
Băieților li s-a părut că sunt ironici și erau foarte mulțumiți de impactul scenetei lor prin care luau la mișto doi jurnaliști de televiziune.
Dacă tot erau puși pe recomandări de terapii eficiente, puteau să găsească un medicament mai serios pentru tratarea anxietății provocate de insuportabilă strălucire a Craiovei echipă de fotbal. Un Xanax ceva acolo, nu un adjuvant de câțiva lei.
Cicâldău vulgar
Al doilea caz a fost dialogul dintre Alexandru Cicâldău și o jurnalistă. Aici aspirația către ironie a fost abandonată din start și a făcut loc mârlăniei. Reporterei Prima Sport i s-a transmis că nu rezistă să vadă cum se distrează el, Cicâldău, și omniprezentul la paranghelii Vasile Mogoș.
Redat în câteva cuvinte aparent neutre, dialogul dintre fotbalist și jurnalistă nu surprinde deloc grețoșenia tonului lui Cicâldău.
A surprins-o la timp Silviu Tudor Samuilă, care a cerut suspendarea transmisiei directe din Bănie. Acel moment cu conotații sexuale nu era un demers jurnalistic, ci o mizerie în desfășurare. Iar desfășurarea trebuie oprită înainte să se producă în toată ambiguitatea ei cufundată în vulgaritate. Bravo, Silviu!
Prea des îi tolerăm. Ba îi mai și încurajăm
Există două moduri prin care pot fi abordate aceste pretinse tipuri de ironie sau mârlănie nici măcar deghizată. Să te delimitezi fără echivoc sau să le accepți cu zâmbetul pe buze, în numele exercitării dreptului la opinie (!??) și al libertății de exprimare (!??).
A doua cale, cea permisivă, a deschis larg bulevardul lăturilor care curg pe rețelele sociale. Nu întorcând obrazul ori reacționând cu un soi de înțelegere superioară în fața asaltului proastei creșteri îi obligi să se comporte civilizat pe acești cetățeni cu lacune de educație, ci tăindu-le microfonul. La propriu.
Prea des noi, ziariștii, poate și din dorința de a nu rupe punțile de dialog, tolerăm astfel de atacuri. Gata, ajunge cu mizeria! Ce punți, ce dialog poți să ai cu unii care te batjocoresc? Ce să le explici unora care știu ei că ești plătit de Becali?
Nu pentru că sunteți ai lui Becali sau ai lui Rotaru
Vreți să vă respectăm munca? Respectați-ne munca! Vreți să nu vă mai criticăm când jucați prost și pierdeți calificări? Luați-vă adio! Veți fi lăudați și criticați în funcție de ce arătați pe teren, nu pentru că sunteți ai lui Rotaru sau ai lui Becali.
Și în general mai ușor cu ironiile, domnu’ Bancu, că nu știi când aterizezi mâine, poimâine într-un studio TV, după ce te-ai gudurat să devii și tu expert sau analist. Că nu joci fotbal până la 60 de ani ca Stanley Matthews.
Și ce să vezi, atunci nici praz n-ai mâncat, nici nu i-ai luat la mișto pe Moraru și pe Naum. Ori pe Udrea sau pe Samuilă. Peste noapte, devii colegul lor. Așa că mai ușor cu umorul pe scări că se face țăndări!
