Publicat:
29.10.2026, ora 00:23
Actualizat: 29.10.2026, ora 01:06
- Tribunalul de Arbitraj Sportiv (TAS) de la Lausanne a redactat motivarea deciziei în cazul contestației depuse de Ilie Drăgan(41 de ani) împotriva Federației Române de Fotbal (FRF), după realegerea lui Răzvan Burleanu (41 de ani) în funcția de președinte, la 18 martie 2026.
Litigiul a vizat limita de trei mandate prevăzută de Statutul FRF. Arbitrul unic Kepa Larumbe nu a mai analizat însă fondul disputei, ci a respins apelul dintr-un motiv procedural: Răzvan Burleanu nu fusese inclus în proces în calitate de co-intimat, deși contestatorul solicita anularea candidaturii și invalidarea alegerii sale.
TAS: Burleanu trebuia inclus în proces
Potrivit motivării, Răzvan Burleanu trebuia citat împreună cu Federația, deoarece apelul viza direct candidatura și alegerea sa în funcția de președinte al FRF.
Arbitrul unic a considerat că Burleanu era o parte indispensabilă a procedurii.
Instanța elvețiană a subliniat că admiterea unei acțiuni care desființează drepturile dobândite ale unei persoane, fără ca acelei persoane să i se ofere posibilitatea legală de a depune memorii, probe și de a se apăra, reprezintă o încălcare a principiului fundamental al dreptului la apărare.
Conform regulamentelor TAS, această eroare de citare aparține exclusiv reclamantului și nu poate fi remediată din oficiu de către completul de judecată.
Întrucât apelul fusese îndreptat exclusiv împotriva FRF, fără ca Răzvan Burleanu să fie citat în proces, tribunalul a respins contestația fără să mai examineze argumentele privind limita de mandate.
Argumentul FRF: mandatul din 2014 nu trebuie luat în calcul
În apărarea validării candidaturii lui Răzvan Burleanu, FRF a susținut că mandatul început în martie 2014 nu trebuie inclus în calculul limitei de trei mandate.
Federația și-a fundamentat poziția pe faptul că, la momentul alegerii lui Burleanu, în martie 2014, Statutul FRF nu prevedea o limită a numărului de mandate.
Avocații FRF, Adrian Stângaciu și Paul Ciucur, au precizat că restricția de maximum trei mandate a fost introdusă printr-o modificare adoptată în iunie 2014, care a devenit definitivă, în urma procedurilor de înregistrare, la 5 octombrie 2016.
De ce consideră FRF că Răzvan Burleanu e la al treilea mandat
FRF a susținut că includerea mandatului din 2014–2018 în calculul limitei de trei mandate ar încălca principiul neretroactivității legii, precum și principiile securității juridice, previzibilității și protecției așteptărilor legitime.
În interpretarea federației, primele două mandate care trebuie luate în calcul potrivit noii reguli sunt cele din perioadele 2018–2022 și 2022–2026.
Astfel, mandatul obținut la alegerile din martie 2026, pentru perioada 2026–2030, ar fi al treilea, în limita prevăzută de statut.
TAS nu a mai stabilit dacă Burleanu este la al patrulea mandat
TAS nu a analizat însă acest argument, deoarece a identificat o problemă „procedurală defectuoasă” care a împiedicat examinarea fondului.
Judecătorul a subliniat în text că este „inutil și neavenit” să mai analizeze dacă primul mandat al lui Burleanu (2014-2018) trebuia sau nu luat în calcul la numărătoarea celor 3 mandate maxime permise de noul statut introdus în iunie 2014.
La alegerile din 18 martie 2026, Ilie Drăgan a candidat împotriva lui Răzvan Burleanu pentru funcția de președinte al FRF. Burleanu a obținut 258 de voturi, în timp ce Drăgan a primit doar cinci.
Citește și
VIDEO: cele mai noi imagini din sport
