Publicat:
29.09.2026, ora 14:37
Actualizat: 29.09.2026, ora 14:39
- Gică Hagi, 61 de ani, a ratat revenirea pe banca naționalei României, înregistrând două eșecuri în primele două partide din Nations League.
- Unele dintre cauze au fost presingul în gol și lipsa comprimării spațiilor. Cum au fost sparte modulele 5-3-2 și 4-1-2-1-2 încercate de Hagi.
- Fără dirijor la mijlocul terenului și improvizații pe bandă rulantă. Toate detaliile, în rândurile care urmează.
România, în afara a câteva minute în partida de la Stockholm, a arătat deplorabil în partidele cu Suedia și Bosnia. Pase aiurea, erori colective de poziționare, greșeli individuale.
Dacă nordicii ne-au învins la limită, scor 2-1, trupa lui Barbarez ne-a administrat un sec 4-2 aseară, amuțind vocile care spuneau că Hagi selecționer va schimba fața naționalei.
Întrebarea care rămâne e dacă fostul mare fotbalist poate face și altceva decât act de prezență în Liga Națiunilor cu lotul de jucători pe care-l are la dispoziție sau problema e chiar la el?
GOLAZO.ro a analizat alegerile tactice ale lui Gică Hagi, în primele sale două partide din competiția în care România e angrenată, pentru a afla răspunsul.
Eu am planificat, eu sunt de vină, îmi asum, dar după aceea ei au fost pe teren. Eu sunt împreună cu ei. Împart acest eșec dureros pentru România, îl împart. Sunt cu ei. O să dormim o noapte și mâine (n.r. marți) o să avem o discuție și vedem unde mergem, 100 la sută trebuie schimbată direcția, trebuie făcut ceva Gică Hagi, selecționer România
Suedia - România, am și jucat
1. Semnalele eronate către echipă
a) Acordarea banderolei de căpitan de echipă lui Ianis Hagi. După neconvocarea unuia dintre cei mai în formă jucători români ai momentului, Ianis Stoica, autor a 4 goluri și 2 pase decisive în primele 7 etape din prima ligă portugheză, și chemarea lui Hagi jr. la națională, selecționerul l-a lăsat pe fiul său să poarte banderola de căpitan.
Chiar dacă „vestiarul” alege căpitanii, tot a părut ca un favor făcut de Gică Hagi lui Ianis. Motivul? Nimic nu-l recomandă pe jucătorul de la Alanyaspor drept căpitan de echipă. Nici forma, nici determinarea, nici talentul.
b) Declarația conform căreia sugera că aceste partide din Nations League sunt unele pregătitoare pentru preliminariile Euro 2028. Jucătorii nu pot fi 100% în aceste meciuri dacă antrenorul lor nu le acordă atenție completă.
2. Așezarea în teren, sistemul 5-3-2
Una dintre cele mai puțin utilizate, în fotbalul modern, formule de echipă, e menită să asigure o stabilitate sporită în defensivă.
Inter, trupa lui Chivu, e cel mai elocvent exemplu pentru utilizarea acestui modul. Pentru jucătorii pe care-i are acum la dispoziție România, probabil că e cea mai potrivită așezare în teren. De ce?
a) O apărare cu trei fundași centrali face să se vadă mai puțin carențele unui Drăgușin, Ghiță, Burcă, Coubiș etc. Spațiile de manevră pentru atacanții adverși sunt mai reduse având o densitate mai mare de apărători în apropierea lor.
b) Rațiu și Bancu, doi fundași laterali care au, mai degrabă, un plus pe faza ofensivă decât pe cea defensivă, pot avea un aport mai mare, o libertate sporită, la construcție. În plus, ei sunt mereu acoperiți de linia de 3 fundași centrali în cazul în care faza în prinde avansați.
c) Ai doi atacanți care te pot ajuta să dezvolți jocul când te aperi și recuperezi în terenul propriu. De asemenea, ei pot crea spații, când ai posesie în jumătatea adversă, pentru cei care vin din linia a doua.
3. De ce nu a funcționat așezarea 5-3-2?
a) Lipsa omogenității în acest modul. În primele 5 minute a fost degringoladă totală și numai două intervenții bune ale lui Radu ne-au salvat de la primirea unui gol.
b) Supraestimarea jucătorilor noștri de către Gică Hagi. Acesta a dorit un presing agresiv, făcut mai sus decât e obișnuită România, dar s-a eșuat lamentabil. Bergvall și Ayari au primit aproape nestingheriți baloane pe construcția nordicilor. Primul a avut 77 de atingeri de minge în tot meciul, iar al doilea 84. În comparație, Hagi jr. a atins de 34 de ori balonul.
c) România a fost o echipă „largă”, cu cei doi atacanți plus cei trei mijlocași făcând presing la 25 de metri de poarta adversă, dar cu linia de fund la 60 de metri. Spațiile mari căscate între jucătorii noștri făceau aproape inutil presingul.
De cele mai multe ori, acesta era dejucat de demarcările mijlocașilor lor centrali sau de coborârea atacantului Isak între linii, pentru a primi balonul. Din păcate, niciunul dintre cei trei fundași centrali ai noștri nu avea curajul sau inspirația de a-și părăsi poziția și de a-l marca chiar și la 40 de metri de poarta noastră.
d) Presingul nostru era asigurat de acești fotbaliști. Louis Munteanu, Man, I. Hagi, R. Marin, Băluță. Dacă am face un exercițiu de sinceritate și ne-am gândi la „răutatea”, pe o scală de la 1 la 10, necesară pentru a marca, pentru a deposeda, pe care o are fiecare dintre ei, câți ar trece de nota 5? De ce să impui o tactică pentru care nu ai jucătorii potriviți?
4. Greșelile individuale
La golul de 1-0, eroarea inițială i-a aparținut lui Ianis Hagi. El îl scapă din marcaj pe Ayari, acesta avansează cu mingea la picior, nestingherit, Băluță închide târziu, iar suedezul îl angajează în adâncime pe Isak.
La doar câteva minute după gol, selecționerul repară. Îl trimite, pe fază defensivă, pe R. Marin să se apere în zona centrală, iar pe Ianis îl aduce în stânga.
La golul doi al suedezilor, Bergvall a avut „un deceniu” pentru a-și pregăti șutul. Doar Man a fost prin zona pentru a-l deranja puțin. Băluță, Rațiu, au rămas țintuiți în careu, așteptând șutul. Suedezul a tras, Radu a respins, iar Gyokeres a reluat în plasă.
România –Bosnia, cronica unui dezastru anunțat
Selecționerul ne anunțase că nu e foarte interesat de aceste meciuri din Nations League, ci le folosește pentru a găsi o formulă viabilă pentru preliminariile Euro. Așa că a schimbat și așezarea, din 5-3-2 în 4-1-2-1-2, plus nouă titulari.
1. Același presing aproape inutil
Distanțe mari, fructificabile, între jucătorii care încercau să preseze adversarul și linia noastră defensivă. Un presing zonal din care adversarii au ieșit mai mereu cu lejeritate, pasă de la portar către un mijlocaș central, iar acesta a redirecționat balonul către un fundaș lateral. Elementar în fotbalul de astăzi.
2. Nu ne mai place mingea
Să nu ne mai păcălim cu sintagma, care era adevărată acum câteva decenii, „românii sunt fotbaliști tehnici”. Statistica nu minte. România a reușit 5 driblinguri din 12 încercări, iar Bosnia 8 din 11.
În condițiile în care nu poți scoate om din joc, în dueluri 1 contra 1, doar o foarte bună viteză de pasăre poate crea superioritate și destabiliza o apărare adversă. Dar nici aici nu strălucim. Procentajul tricolorilor de reușite în treimea adversă e de 69%, în timp ce bosniacii au 65%.
3. Sistemul 4-1-2-1-2 (sau 4-3-1-2)
a) Pentru că Bosnia juca doar cu un singur atacant, Tabakovic, selecționerul nostru a mers pe o formulă cu doar doi fundași centrali. Care dormeau la faza din minutul 7, când bosniacul mai sus amintit a rămas, aproape surprins și el, singur cu Ionuț Radu. Lipsa de minute jucate împreună pentru Burcă și Ilie sau lipsa de valoare?
b) Acest modul lasă de dorit mai ales pe faza ofensivă, pentru că nu ai jucători care să dezvolte jocul pe laturile terenului. Da, acolo pot urca fundașii laterali, dar care lasă spații în spatele lor. Mijlocașul ofensiv, Olaru în cazul nostru, se poate arăta la joc în acele spații, dar și unul dintre cei doi atacanți. Numai că nici Darius, nici Bîrligea, nici Mihăilă nu au făcut demarcările de care aveam nevoie pentru a disloca apărarea Bosniei.
c) Dacă mijlocașii centrali sunt bine blocați, fundașii centrali sunt nevoiți să arunce mingea „la bătaie”, spre atacanți, așa cum a făcut Burcă de zece ori de-a lungul partidei.
Chiar dacă aceste pase lungi au ajuns tot în posesia noastră (8 din 10), izolarea celui care recepționa mingea nu ducea la un atac periculos.
4. Erorile individuale
Faza primului gol a fost o greșeală în lanț a defensivei noastre. Matei Ilie a vrut să-l dubleze pe Eissat, și-a părăsit zona din centrul careului, Screciu nu l-a acoperit în centrul defensivei, iar Gigovic a profitat și de ieșirea neinspirată a lui Radu și a înscris.
Golul trei al Bosniei a venit după gafa imensă a lui Ionuț Radu, care a încercat să prindă balonul, dar acesta i-a sărit din piept până la Tabakovic, care a marcat.
Matei Ilie a avut un plasament slab la ultimul gol al adversarilor noștri, când nu a reușit să-l marcheze pe Mahmic, deși a avut tot timpul din lume să vadă și centrarea, și adversarul direct.
5. Alegerea jucătorilor
Burcă. Fundașul de 33 de ani de la Yunnan Yukun (China) a fost și este un fotbalist mediocru. De ce se insistă cu el? Eissat putea juca fundaș central (da, am fi avut doi stoperi de picior stâng), iar Borza fundaș stânga. Am fi pregătit viitorul, așa cum dorește selecționerul.
Screciu. Unul dintre cei mai rudimentari mijlocași centrali din lot cobora între fundașii centrali în partida cu Bosnia, fiind un fel de conducător de joc. Dacă Screciu e văzut ca un posibil „dirijor” al acestei echipe, ca un pasator liant între compartimente, România are o mare problemă.
Coubiș. E orice, numai fundaș lateral nu. Masiv, fără un control bun al balonului, fără un simț ofensiv dezvoltat, fotbalistul din Championship a încercat câte ceva, dar fără succes. Mult mai util în formula cu 3 fundași centrali.
Mihăilă, Man. Doi fotbaliști care nu sunt obișnuiți să joace cu spatele la poartă, din postura de atacanți centrali, așa cum i-a folosit Hagi. Se descurcă mult mai bine când vin din benzi, în situații de 1 contra 1, cu fața la adversar.
Citește și
VIDEO: cele mai noi imagini din sport
