Dan Udrea Imnul interzis și procentul dreptei radicale

• Cine și mai ales cum le poate explica oamenilor că „Deșteaptă-te, române” a fost interzis înaintea meciului Dinamo - Sepsi, pe motiv că ar fi incitare, dar a fost auzit a doua zi la Craiova - CFR?
• AUR, SOS și POT, dreapta radicală, au strâns împreună peste 30% din voturile de duminică, la alegerile parlamentare.

Opiniile sunt subiective. Ele aparțin oamenilor, sunt liber exprimate și e bine că încă trăim vremuri în care avem posibilitate să spunem ce gândim.

Faptele nu sunt subiective. Ele aparțin tot oamenilor și reprezintă realitatea în care trăim, indiferent de opiniile pe care le avem și le exprimăm.

Introducerea e necesară, fiindcă două evenimente, aparent fără nicio legătură, s-au petrecut în weekendul precedent.

1. La un meci de fotbal, suporterii au reacționat cu scandări „România! România!” fiindcă s-a interzis ca pe stadion să fie intonat imnul „Deșteaptă-te, române!”
2. La alegerile parlamentare, cele 3 partide considerate extremiste, suveraniste, AUR, SOS și POT, au atins cumulat un procent foarte mare: care a trecut de 30%.

Imnul României, interzis pe stadion, în România, fiindcă ar incita

Sâmbătă seara, cu doar câteva ore înainte de ziua de 1 Decembrie, ziua României, s-a jucat meciul Dinamo - Sepsi, pe Arcul de Triumf.

Clubul organizator, Dinamo, a dorit să pună la stația de amplificare, înainte de meci, imnul național „Deșteaptă-te, Române!”. I s-a interzis acest lucru, la ședința tehnică, de către observatorii jocului, motivul fiind că ar putea fi interpretat ca o incitare la adresa lui Sepsi și a fanilor ei.

Sepsi Sf. Gheorghe e o echipă dintr-un județ, Covasna, care are o populație de etnici maghiari în proporție de aproape 75%.

Interzicerea imnului național a avut un răspuns din partea suporterilor lui Dinamo, care minute bune în startul meciului, dar și ulterior, au scandat: „România, România!”.

Potrivit Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice, imnul se intonează în anumite situații, iar meciul Dinamo - Sepsi nu se încadra între acestea.

A doua zi, însă, la un alt meci, Universitatea Craiova - CFR Cluj, imnul a fost pus pe stadion, deși meciul, ca și cel de pe Arcul de Triumf, nu putea fi încadrat la niciunul dintre punctele la care Legea face referire.

Melodia Nelkuled, imnul neoficial al maghiarilor din lume, e permisă pe stadion în România

Un meci disputat în inima Bucureștiului nu poate avea parte, cu 3 ore și jumătate înainte de ziua de 1 Decembrie, de imnul național, argumentul fiind că el incită.

În schimb, la toate meciurile pe care Sepsi le dispută pe teren propriu, se aud versurile piesei Nelkuled (Fără tine), care aparține formației Ismeros Arcok.

Piesa e un imn neoficial al maghiarilor din toată lumea. România e a doua țară cu cei mai mulți etnici maghiari, 1,2 milioane de persoane, primul loc fiind ocupat de SUA, cu peste 1,5 milioane.

„Când apar suporteri cu mândrie națională, atunci sunt probleme la Sf. Gheorghe”

Recent, președintele lui Dinamo, Andrei Nicolescu, într-o intervenție la Prima Sport, a spus: „Se întâmplă unele lucruri, pe stadionul lui Sepsi, înainte de startul meciului, care sunt provocatoare.

Iar atunci când apar la Sf. Gheorghe echipe cu suporteri mulți, cu demnitate națională, cu mândrie națională, apar probleme. Cred că acolo trebuie să se regleze lucrurile”.

Aproape unul din 3 români a votat pentru dreapta radicală

Duminică, la alegerile parlamentare, vot în țară și Diaspora, scorul înregistrat de dreapta radicală trece de 30%.

AUR, SOS și POT, conduse de Simion, Șoșoacă și Georgescu, au fost votate în medie aproape de unul din 3 români, dintre cei circa 9,5 milioane care au mers la urne. Aceasta e realitatea de la urne.

Întrebare și răspuns

E doar un paradox că fix în același weekend în care pe un stadion din București s-a interzis intonarea imnului României, pentru că ar putea să incite, dreapta radicală trece de 30% la alegerile parlamentare?

În funcție de ce răspundem, vom afla probabil ce vremuri ne așteaptă. Bune sau poate, mai puțin bune.