Publicat:
22.11.2024, ora 15:33
Actualizat: 22.11.2024, ora 17:14
- Lista cu proiectele de investiții publice, votată de Guvern joi, ține loc de diagnostic privind dezvoltarea noastră, ca țară
- Sportul e bine plasat, în ciuda celor care se vaită non-stop că statul nu face suficient. Statul face, dovada e în rândurile de mai jos, întrebarea e: face ce și unde trebuie?
Ministerul Finanțelor a publicat joi lista pe care Guvernul României a aprobat-o și pe care se află proiectele cu investițiile publice semnificative care au primit statut prioritar în a fi realizate. Practic, cele mai importante 173 de proiecte în viziunea celor din Palatul Victoria.
Tabelul joacă rol de RMN, testul medical, denumit Rezonanță Magnetică Nucleară, care arată perfect ceea ce e în interiorul corpului uman. Și care, implicit, oferă cel mai curat diagnostic.
Retorica la modă: „Statul nu ajută sportul”
Lista cu marile investiții publice ne spune multe despre cât de ajutat e sportul de către stat. Fiindcă în toți acești ani s-a făcut discuția dacă România are o strategie coerentă în domeniul sportului și dacă direcționează suficient de mulți bani pentru a-l dezvolta.
Și cum poți sprijini cel mai bine un domeniu dacă nu asigurându-i baza, adică infrastructura. Iar între marile proiecte prioritizate de Guvern pentru a fi finalizate sau construite de la zero, bazele sportive ocupă un capitol important. Practic, în afara investițiilor în infrastructuri rutiere, a căilor ferate și maritime, sportul e depășit doar de Sănătate.
Investițiile în sport reprezintă cam 30% din cele prognozate în anii următori pentru Sănătate. În schimb, sportul câștigă duelul cu banii alocați pentru Educație, Știință și Cercetare.
Bazele sportive: 1,1 miliarde euro! Educație, Știință, Cercetare și Cultură: 625 de milioane euro
Bazele sportive, că sunt stadioane și săli sau patinoar și bazin de înot, vor costa statul aproape 1,1 miliarde de euro! Cu 75% peste bugetul direcționat către construcția de cămine studențești, pentru universități, sediile Academiei Române, Academiei de Muzică din Cluj sau pentru Centru de Optică de Mare Putere de la Măgurele.
1,1 miliarde de euro către sport versus în circa 625 de milioane de euro pentru Educație, Știință sau Cercetare. E un raport care ar trebui să-i determine pe mulți, dintre cei care au activat în sportul românesc în ultima perioadă și care s-au plâns că statul nu face mai nimic, să-și reconsidere poziția.
Stadionul „Gheorghe Hagi” face cât 3 cămine studențești
Chiar Gheorghe Hagi a ținut monologuri, a cerut bani de la stat, chiar a țipat și urlat în conferințe ca „multinaționalele să fie puse să direcționeze bani către sport fiindcă fac profituri mari aici, în România! Statul nu mai ajută sportul, așa cum se întâmpla la vremea noastră”. Vremea la care se referea Hagi e cea de dinainte de 1989.
La Constanța, statul va construi un stadion care în lista Guvernului e denumit „Gheorghe Hagi”. Are o valoare estimată care se apropie de 100 de milioane de euro. Atât cât vor costa la un loc ridicarea a 3 cămine studențești la Universitățile din București, Timișoara și Oradea.
Al doilea stadion al Târgoviștei = Academia Română + Academia de Muzică din Cluj
Noul stadion din Târgoviște, care e al doilea realizat din bani publici într-un oraș în care nu există acum echipă în prima divizie, va costa cât e efortul financiar pentru reabilitarea și extinderea a două mari Academii: cea de Muzică din Cluj și Academia Română, din București.
Noile stadioane Dinamo și cel din Timișoara vor atinge costuri de peste 340 de milioane de euro. Același nivel cu cea mai mare investiție anunțată de Guvern în privința unui program de cercetare european: Extreme Light Infrastructure.
Există 3 centre de cercetare ELI: Praga, Szeghed, Măgurele. Cel din România urmează să se concentreze asupra unor aplicații științifice în domeniul fizicii nucleare pe baza unor lasere ultraintense și a unei surse de raze gamma. Centrul se va axa în domeniul tratării deșeurilor radioactive.
Cele 13 proiecte, din zona de sport, trecute joi de Guvern pe lista investițiilor prioritizate
| BAZĂ | COST ESTIMAT (euro) | TERMEN DE FINALIZARE |
| Sală polivalentă Tulcea | 24.000.000 | 2024 |
| Sală polivalentă Suceava | 37.000.000 | 2024 |
| Sală polivalentă Brașov | 81.700.000 | 2025 |
| Stadion Târgoviște | 70.400.000 | 2026 |
| Bazin de înot Tg. Secuiesc | 29.200.000 | 2026 |
| Sala polivalentă Iași | 96.000.000 | 2027 |
| Stadion Constanța | 97.000.000 | 2027 |
| Stadion+complex sportiv Pitești | 100.000.000 | 2027 |
| Patinoar Sf. Gheorghe | 64.000.000 | 2027 |
| Stadion Hunedoara + complex sportiv | 63.500.000 | 2027 |
| Stadion Slatina + complex sportiv | 80.300.000 | 2027 |
| Stadion Dinamo | 172.000.000 | 2028 |
| Stadion Timișoara | 169.000.000 | 2028 |
Cele 9 proiecte, din zona de Educație, Știință, Cultură și Cercetare, trecute joi de Guvern pe lista investițiilor prioritizate
| PROIECT | COST ESTIMAT (euro) |
| Cămin studențesc Universitatea de Vest Timișoara | 27.900.000 |
| Proiect de cercetare Extreme Light Infrastructure - Nuclear Physics - la Măgurele | 351.000.000 |
| Extindere Academia de Muzică din Cluj | 35.600.000 |
| Extindere Universitatea de Medicină și Farmacie Victor Babeș - Timișoara | 29.200.000 |
| Cămin studențesc Universitatea Ștefan cel Mare - Suceava | 31.400.000 |
| Cămin studențesc Universitatea din Oradea | 30.300.000 |
| Modernizare, extindere și dotare Academia Română din București | 38.000.000 |
| Cămin studențesc Universitatea din București | 40.000.000 |
| Centru pentru optică de mare putere - Măgurele | 38.700.000 |
Stadionul din Pitești, cost mai mare decât un centru de arși la Spitalul pentru Copii din București
Chiar și în raport cu marile investiții pe care Guvernul le-a anunțat în Sănătate, multe dintre proiectele din sport rivalizează cu acestea. De exemplu, construirea unui centru de arși la Spitalul pentru Copii Grigore Alexandrescu din București are o evaluare de cost sub ce va presupune ridicarea noului stadion de fotbal din Pitești.
Stadionul Dinamo și noul patinoar din Sf. Gheorghe vor fi mai costisitoare decât construcția Institutului Regional de Oncologie de la Timișoara, spitalul fiind prognozat să cheltuiască peste 230 de milioane de euro.
Să ne punem întrebări legitime, nu să ne plângem că sportul nu e ajutat
Acesta e RMN-ul pe care îl avem. Dacă știm să-l interpretăm, atunci realizăm că, totuși, sportul în România primește o bucată mare din banii publici. Sloganul „statul nu ajută sportul”, strigat de tot mai mulți, nu prea își are acoperire în realitate.
Sigur, întrebarea „cât de eficient și cu ce randament se cheltuie banul public în sport?” e mai necesară ca niciodată.
E legitim să ne punem întrebări. Însă una e să spui „statul nu bagă bani în sport” și cu totul altceva e să admitem că acești bani există, dovadă și ultima listă votată de Guvern joi, și să ne asumăm o nouă dezbatere: se cheltuie în mod justificat și fix acolo unde e necesar acești bani sau continuăm doar să consumăm, inclusiv în sport, doar pentru că aceste contracte trebuie să ajungă unde vor unii să ajungă?
