Publicat:
02.12.2025, ora 09:34
Actualizat: 02.12.2025, ora 09:35
- Ioan Neculaie (68 de ani) a fost condamnat la 10 ani de închisoare pentru evaziune fiscală. Sentința nu este definitivă, poate fi atacată cu apel.
- GOLAZO.ro publică detaliile din motivarea instanței: stenograme despre TVA, presiuni asupra angajaților și mecanismul financiar prin care FC Brașov și-a șters fraudulos din acte o datorie de peste 5 milioane de lei către stat.
Motivarea de aproape 300 de pagini a Tribunalului Brașov în dosarul în care Ioan Neculaie a primit 10 ani de închisoare cu executare scoate la lumină mecanismul prin care FC Brașov, împreună cu firmele din grupul Prescon și SC ICIM S.A., controlate de omul de afaceri, ar fi reușit să șteargă o datorie masivă către bugetul statului printr-o tranzacție fictivă.
Constantin Zotta apare în două stenograme discutând cu Ioan Neculaie despre TVA
Potrivit documentului instanței, schema a avut un scop precis: eliminarea datoriei de TVA a grupării FC Brașov, în valoare de 5.407.048 lei, prin generarea artificială a unei sume de aproximativ 7,18 milioane lei TVA deductibil, rezultată dintr-o „achiziție” care, în realitate, nu a existat.
În motivarea sentinței, judecătorii redau declarațiile mai multor martori, dar și două convorbiri telefonice înregistrate purtate de Ioan Neculaie cu Constantin Zotta, în perioada în care fostul arbitru FIFA ocupa funcția de președinte executiv al FC Brașov.
Aceste stenograme sunt considerate de instanță probe-cheie, pentru că arată că problema TVA-ului era cunoscută de Ioan Neculaie și discutată la vârful clubului.
Zotta Constantin: „200.000 TVA”. Ioan Neculaie: „Pfaaai de mine!”
Într-o convorbire din 13 iunie 2013, Ioan Neculaie și Constantin Zotta vorbesc despre un milion de euro pe care FC Brașov urma să-l încaseze din drepturile de televiziune.
„Inculpatul Neculaie Ioan avea cunoștință că încasările societății Fotbal Club Brașov SA sunt purtătoare de TVA și că din cheltuielile făcute de club nu se deduce prea mult TVA, astfel că se acumulează sume mari de plată către stat, aspect care rezultă și din cuprinsul convorbirii telefonice purtate de acesta în data de 13 iunie 2013, ora 12:51, cu Zotta Constantin Dan, președinte executiv al F.C. Brașov:
Zotta Constantin: (…) Acum luăm 100% un milion… Un milion zece, un milion douăzeci. Nu știu cât naiba… Dar milionu' îl luăm 100%.
Neculaie Ioan: Cu TVA.
Zotta Constantin: Cu TVA, evident.
Neculaie Ioan: A, din care două sute de mii sunt TVA.
Zotta Constantin: Două sute de mii TVA, da.
Neculaie Ioan: Că n-avem de unde să deducem noi prea mult TVA. Nu?
Zotta Constantin: Păi n-avem că n-am cumpărat… Doar ce mai avem, hoteluri, ce mai avem …astea. Da se adună și astea.
Neculaie Ioan: Diferențe foarte mari.
Zotta Constantin: Exact.
Neculaie Ioan: Pfaaai de mine!”.
Stenogramă din 19 mai 2013: „N-avem de unde să deducem prea mult TVA”
Nu era prima dată când Ioan Neculaie discuta cu Constantin Zotta despre problema TVA-ului.
În motivarea sentinței, judecătorii arată că preocuparea privind plata taxei pe valoare adăugată apare constant în convorbirile dintre cei doi.
Instanța notează explicit: „Frământările interioare ale inculpatului Neculaie Ioan legate de plata TVA de către Fotbal Club Brașov S.A. rezultă din convorbirea cu martorul Zotta Constantin din data de 19 mai 2013”, atunci când acesta îl informează că FC Brașov are de încasat peste două milioane de euro din drepturile de televiziune. Zotta era de două luni în funcție.
Dialogul este redat astfel în motivare:
- Ioan Neculaie: „Păi da, dar gândește-te și la TVA că și ăla trebuie plătit”.
- Constantin Zotta: „E adevărat! E adevărat!”.
- Ioan Neculaie: „N-ai ce să faci! N-ai ce să faci”.
- Constantin Zotta: „Așa este! Așa este!”.
- Ioan Neculaie: „##### e… Că noi n-avem de unde SĂ DEDUCEM prea mult TVA ca să zici că îl acoperim”.
Cum îl descriu martorii pe Ioan Neculaie: „Ori era ca el, ori plecai acasă”
Martorii îl descriu pe Ioan Neculaie, în motivarea instanței, drept un lider autoritar, care controla în mod direct toate deciziile din firmele sale, inclusiv pe cele cu impact fiscal.
Judecătorii notează că desemnarea administratorilor în consiliile de administrație era, în realitate, doar formală, rolul acestora fiind strict de semnătură.
„În realitate, toate deciziile, inclusiv cele de natură fiscală, erau luate de către Neculaie Ioan, rolul administratorilor și directorilor fiind formal.
Modul de lucru promovat de Neculaie Ioan în societățile sale era acela că totul se făcea potrivit voinței acestuia, aspectele importante erau doar bifate formal pentru crearea aparenței de legalitate asupra diverselor acte juridice, iar oricine i se împotrivea risca să fie jignit sau concediat, astfel cum rezultă sintetic din declarațiile martorilor”, menționează judecătorii.
Un martor a rezumat mecanismul de lucru astfel:
„Pe Neculaie nu-l puteai contrazice. Ori era ca el, ori te duceai acasă”.
Un alt angajat a povestit cum a atras atenția asupra unor nereguli financiare, dar a fost imediat avertizat:
„Eu am semnalat odată problema existenței banilor în casă, scriptic, însă domnul Neculaie Ioan ne-a spus că dacă vom continua așa, ne vom despărți”.
Fost director general la FC Brașov: „Acceptam să semnez lucruri impuse de domnul Neculaie, de teama pierderii locului de muncă”
Unii martori au declarat că au semnat documente impuse de frica pierderii locului de muncă, fără a avea putere reală de decizie.
„Acceptam să semnez lucruri impuse de domnul Neculaie, de teama pierderii locului de muncă”, a declarat Ioan Stamatopol, fost director general la FC Brașov, cel pe care l-a înlocuit Constantin Zotta în martie 2013.
„Fotbalul nu este meseria mea. L-am ajutat pe domnul Neculaie atât cât a fost nevoie“. Rămân în continuare suporterul lui FC Braşov”, declara, în 2013, Stamatopol, care s-a ocupat de parcul auto și de utilaje la toate cele patru societăți controlate de Ioan Neculaie.
„Am fost pus în Consiliul de Administrație și administrator în mod fictiv”
În motivare se mai arată că un administrator a recunoscut că poziția sa a fost una pur formală:
„Eu am fost pus în Consiliul de Administrație și administrator în mod fictiv, doar pentru a fi împlinit numărul respectiv.
Deciziile nu se dezbăteau în Consiliul de Administrație, semnam pur și simplu pentru că așa se hotărâse de domnul președinte, Neculaie Ioan”.
Schema frauduloasă de TVA pe axa FC Brașov - ICIM
1. Problema de plecare
- FC Brașov S.A. avea în 2013 o datorie mare la buget, în principal TVA – 5.407.048 lei.
- Ioan Neculaie controla atât FC Brașov, cât și firma de construcții (ICIM S.A. + firme afiliate) și a gândit un plan prin care clubul să „inventeze” TVA deductibil de 7.185.608 lei, ca să stingă datoria prin compensare, fără să plătească bani reali.
2. Pregătirea terenului: reevaluare + schimbarea regimului de TVA la ICIM
- a) Reevaluarea Complexului Sportiv ICIM
- A fost făcut un raport de evaluare (nr. 2406/25.06.2013) pentru Complexul Sportiv ICIM, în care valoarea era umflată (s-au băgat și drepturi de folosință care, în realitate, nu mai existau).
- Valoarea complexului (fără teren) a ieșit la aproape 36 de milioane de lei (8 milioane de euro), ceea ce a servit ca „justificare” pentru un preț foarte mare în contractul dintre ICIM și FC Brașov.
b) Schimbarea regimului de TVA la ICIM S.A.
- ICIM S.A. era, inițial, în regimul „TVA la încasare” – adică FC Brașov ar fi putut deduce TVA doar după ce plătea efectiv factura.
- Pentru că intenția era să NU plătească niciodată prețul, s-a trecut ICIM, prin operațiuni fictive, la regim normal de TVA, astfel încât FC Brașov să poată deduce TVA imediat, doar pe baza facturii, fără plată.
- Instanța subliniază că această schimbare de regim s-a făcut strict pentru a permite frauda de TVA, ICIM funcționând ca „firmă bidon” care acumulează datorii, fără să plătească TVA la stat.
3. Tranzacția fictivă: vânzarea Complexului Sportiv ICIM către FC Brașov
- Complexul sportiv era o construcție nefinalizată, inutilizabilă, ridicată pe terenul municipiului Brașov; ICIM nu avea nici proprietate, nici drept de folosință valabil asupra terenului.
- Construcțiile nu erau înscrise în cartea funciară. Pentru imobile era obligatoriu act notarial autentic, dar aici contractul era doar sub semnătură privată.
- Nu există anexele la contract care să detalieze exact ce se vinde.
- Nu există proces-verbal de predare-primire al vreunui bun concret.
- Instanța apreciază: valoarea economică a tranzacției era zero, iar bunul „vândut” nici măcar nu era în circuitul civil.
4. Cum a eludat FC Brașov TVA-ul, tehnic-contabil
- Deși nu primise, în realitate, niciun bun, FC Brașov a înregistrat în contabilitate aceste facturi ca și cum ar fi cumpărat un activ fix (în contul 212 – Construcții), ca un complex sportiv finalizat și utilizabil.
- Pe baza acestor facturi, clubul a trecut în deconturile de TVA (ianuarie și martie 2014) TVA deductibilă de 7.185.608 lei, de la ICIM SA, firma aflată sub controlul lui Neculaie.
- În decont s-a creat astfel o „stare de fapt nereală”:
- Fiscul, inițial, a acceptat deconturile, pentru că păreau formal în regulă (facturi, contract, evaluare), și abia ulterior, la inspecția fiscală din 2017, a constatat caracterul fictiv al operațiunii și a emis decizia de impunere prin care „resuscitează” datoria de TVA.
5. Rolul SC ICIM S.A. în schemă
- Pe scurt, ICIM S.A. (și firma afiliată prin care s-a facturat) a fost „instrumentul” prin care s-a creat sursa fictivă de TVA deductibil pentru FC Brașov:
- A supraevaluat complexul prin raportul de evaluare (ca să justifice un preț ridicat și, implicit, un TVA mare).
- A schimbat regimul de TVA din „la încasare” în regim normal, pe baza unor operațiuni fictive, tocmai pentru ca FC Brașov să poată deduce TVA fără să plătească prețul.
- A emis facturile pentru un bun pe care NU-l putea juridic vinde (nu era proprietar, nu avea drept de folosință, construcții neînscrise, neautorizate).
- A ignorat notificările și avertismentele venite de la autoritățile locale privind situația juridică a Complexului Sportiv ICIM.
- La final, când FC Brașov a intrat în insolvență, ICIM S.A. nu s-a înscris la masa credală pentru prețul de 36 de milioane de lei, deși, formal, avea o creanță uriașă din facturile respective. Asta a definitivat frauda: clubul își stinsese TVA-ul prin compensare, dar vânzătorul, fiind tot din grup, a renunțat practic la preț, astfel încât nimeni din grup nu a pierdut bani reali.
Din acest motiv, în motivare instanța reține față de ICIM (și firma afiliată) complicitate la stabilirea cu rea-credință a TVA-ului în favoarea FC Brașov, având ca rezultat compensări nejustificate de la bugetul de stat.
6. De ce spune instanța că e fraudă de TVA, nu doar „optimizare fiscală”
- Nu a existat livrare reală de bunuri în sensul Codului fiscal (nu s-a transferat drept de proprietate sau măcar folosință asupra unui bun determinat).
- Scopul declarat în decizie: nu era economic (folosirea unei baze sportive), ci doar crearea artificială a unui TVA deductibil mare pentru FC Brașov.
- ICIM S.A. a funcționat ca „firmă bidon”: emite facturi, acumulează TVA de plată pe care nu-l plătește, nu-și recuperează prețul de la FC Brașov, nu se înscrie la masa credală. Totul pentru ca grupul controlat de Neculaie să beneficieze de banii statului.
Ioan Neculaie nu a fost condamnat doar pentru tranzacții fiscale fictive legate de FC Brașov, ci și pentru evaziune prin S.C. Prescon BV S.A., fiind obligat să restituie statului peste 18 milioane de lei, iar bunuri și valori în valoare de peste 48 de milioane de lei au fost confiscate.
VIDEO: cele mai noi imagini din sport
