Publicat:
13.09.2026, ora 07:00
Actualizat: 13.09.2026, ora 07:00
- Într-un dialog exclusiv cu GOLAZO.ro, John McEnroe (67 de ani) spune că Sorana Cîrstea are un nivel de joc care ar putea să o facă să continue în circuitul WTA.
- Fostul număr 1 ATP analizează parcursul Soranei la US Open, acolo unde jucătoarea noastră s-a oprit în optimile de finală.
Sorana Cîrstea a demonstrat încă o dată forța jocului său direct și agresiv la US Open, reușind o victorie convingătoare împotriva italiencei Jasmine Paolini, scor 6-3, 6-3, înainte de a se opri în fața americancei Jessica Pegula.
După o carieră de 22 de ani în circuitul profesionist, sportiva noastră va ocupa locul 15 WTA, cea mai bună clasare din întreaga sa carieră, un moment festiv ce coincide cu discuțiile tot mai intense despre retragerea sa din activitate.
John McEnroe: „Sorana a avut o carieră solidă”
Legendarul John McEnroe a oferit o analiză tehnică a evoluțiilor Soranei, în exclusivitate pentru GOLAZO.ro, comparând stilul ei cu cel al fostului său mare rival Jimmy Connors.
Fostul număr 1 mondial a vorbit despre gestul de a te retrage când ești în vârf de formă, dar și despre transformările profunde pe care le va suferi tenisul mondial în următorii ani.
Bună ziua, domnule McEnroe. Sorana Cîrstea joacă un stil de tenis foarte direct, plat și agresiv de pe linia de fund. Într-o eră dominată de un topspin accentuat, capacitatea ei de a pune probleme jucătoarelor de top e limitată pe terenurile rapide precum cele de la Flushing Meadows?
O minge plată are sens pentru mine pe un teren dur. Așa că ar avea sens și ca ea să fie mai redutabilă pe un teren unde mingea rămâne joasă sau unde îi place ei să rămână joasă. Așa că trebuie doar... indiferent cu cine joci, să te adaptezi la asta.
Știi, eu am jucat cu Jimmy Connors. El lovea plat și tare. Te puteai adapta rapid la asta, dar lovea mingea mai bine decât aproape oricine. Așa că era dispus să accepte că vei intra într-un ritm bun, dar tot credea că este mai bun decât tine. Așa a fost și partida Soranei contra lui Pegula. Și cam asta e atitudinea pe care trebuie să o ai dacă joci împotriva cuiva cu acest stil.
Ce a făcut Sorana foarte bine împotriva Paolini și ce i-a lipsit împotriva lui Pegula (n.r. meci pierdut cu scorul de 3-6, 4-6)?
Paolini este o jucătoare de atac, dar nu joacă, în prezent, cu același nivel de încredere ca americanca. E mai vulnerabilă anul acesta, în special în ultima jumătate. Nu a reușit să replice ceea ce a făcut când a ajuns în două finale de Grand Slam.
Sorana și-a făcut partida în stilul ei și a funcționat. Pegula lovește mingea excelent, se mișcă mai bine decât am văzut-o vreodată și servește mai puternic. Aceasta este diferența pentru mine — de asemenea, lovește o minge destul de plată. Se simte mai confortabil pe terenurile dure decât Paolini.
Sorana e aproape de momentul retragerii, dacă nu se răzgândește. A avut parcursuri bune în Grand Slam-urile de anul acesta. Cum ați rezuma cariera ei?
Aș spune că a avut o carieră solidă, de care ar trebui să fie mândră. Cât privește retragerea... depinde de ea. Sigur că e o modalitate excelentă de a te retrage când încă joci la un nivel atât de înalt. Pete Sampras s-a retras după ce a câștigat un US Open. Apoi au venit Federer, Nadal și Djokovic și au câștigat mai multe Mari Șlemuri decât el. S-a retras la 31 de ani? A făcut bine? Mai putea câștiga? Regretă? Doar el știe!
John McEnroe: „De ce nu continuă?”
Sorana va ocupa, de luni, cea mai bună poziție din cariera în clasamentul WTA, locul 15...
Într-un fel, te întrebi de ce nu mai joacă, de ce nu continuă. Nivelul arătat spune că poate obține rezultate foarte bune în continuare. Dar a fost în circuit de foarte mult timp, poate 20 de ani (n.r. 22 de ani). A avut victorii mari și a jucat bine în turneele importante, așa că ar trebui să fie mândră de ceea ce a realizat, mai ales jucând la un nivel atât de înalt în ultimul ei an.
Sorana e foarte bună prietenă cu Mira Andreeva. Pot funcționa prieteniile în tenis, unde rivalitatea este uneori atât de intensă?
Lucrurile pot funcționa în ambele sensuri. Eu nu m-am înțeles cu adevărat cu Jimmy Connors sau Ivan Lendl, dar i-am respectat și sper că și ei m-au respectat pe terenul de tenis, ceea ce ne-a făcut jucători mai buni. Cu Björn Borg nu am avut niciodată nicio problemă — am fost mereu prieteni și am avut o rivalitate extraordinară.
Mi-aș fi dorit să jucăm mai des. Este dificil când jucătorii trăiesc peste tot în lume să se vadă unii cu alții. Unul dintre regretele mele este că nu mă văd mai mult cu Björn, cu Mats Wilander, Yannick Noah, Pat Cash sau Peter Fleming, și mi-aș dori ca acest lucru să fie diferit.
Care credeți că va fi cea mai mare schimbare în tenis peste 10 ani?
M-am întrebat și eu același lucru de mai multe ori. Nu cred că va fi un sistem de punctaj diferit, iar echipamentul va rămâne, mai mult sau mai puțin, la fel. Vedem însă jucători din ce în ce mai înalți atât în tenisul masculin, cât și în cel feminin.
Înainte nu credeam că jucători de 1,95m, precum Zverev sau Medvedev, se pot deplasa atât de bine. De asemenea, nu m-aș fi așteptat să văd pe cineva atât de talentat precum Carlos Alcaraz apărând și jucând la acest nivel, fiind atât de abil, la fileu. Acest lucru i-a făcut pe alți jucători să realizeze că trebuie să lucreze la toate capitolele jocului, fie că vorbim despre mobilitate sau tehnică, ceea ce face sportul mult mai interesant.
Citește și
VIDEO: cele mai noi imagini din sport
