Publicat:
17.08.2026, ora 13:16
Actualizat: 17.08.2026, ora 13:16
- În acest moment, în Liga 1, două cluburi au solicitat intrarea în insolvență: CFR Cluj și Petrolul, alte două sunt în concordat preventiv, UTA și Oțelul
- În trecut, Dinamo și CFR au reușit să se salveze prin insolvență, în timp ce Rapid și-a declarat falimentul
- Cluburile aflate în insolvență sau concordat preventiv nu au dreptul de a evolua în cupele europene
CFR Cluj e un club care a ajuns la datorii totale de peste 35 de milioane de euro, lucru care a dus la solicitarea insolvenței. Această procedură se poate termina în două moduri: reorganizare financiară sau faliment.
Clujenii au mai trecut o dată prin așa ceva, între februarie 2015 și mai 2017, reușind să evite falimentul, însă compromisul a fost faptul că unii dintre jucători, în frunte cu Vasile Maftei, au pierdut sute de mii de euro.
Herea a prins două insolvențe, n-a mai luat niciun salariu
Recent, Ovidiu Herea a povestit la Prima Sport cum au stat lucrurile și ce daune financiare a suferit de pe urma insolvențelor pe care le-a prins când era la Rapid și Pandurii: „Nici salariile nu mi le luam, iar la Rapid am pierdut cel puțin banii pe 10 salarii”.
Fotbaliștii sunt expuși în România atunci când cluburile aleg să intre în insolvență, principalul motiv fiind faptul că ei sunt încadrați la o categorie, la masa credală, care nu beneficiază de prioritate. Argumentul e că jucătorii sunt angajați pe contracte de activitate de sportivă, nu pe contracte de muncă.
Această situație total defavorabilă pentru fotbaliști s-ar fi putut schimba dacă în Parlamentul României s-ar fi dat curs unei inițiative legislative pe care AFAN, sindicatul fotbaliștilor, a avut-o în primăvara acestui an.
AFAN, împreună cu USR, unul dintre partidele din Parlament, au propus modificarea legii insolvenței, prin adăugarea unor articole prin care fotbaliștii să fie protejați.
Ce prevedea noua lege a insolvenței?
Ce aducea nou legea? Sportivii, chiar dacă rulau pe contracte de activitate sportivă, să fie asimilați ca și cum ar fi beneficiat de contracte de muncă, tocmai pentru ca atunci când se înscriau la masa credală, să beneficieze de prioritate în recuperarea datoriilor.
Așa cum se întâmplă în cazul creditorului principal sau cu instituiții ale statului, de exemplu AFAN, care au de luat bani.
Cum au decurs lucrurile atunci când s-a venit cu această propunere legislativă? S-a blocat încă de la primul pas, în Comisia pentru Tineret și Sport.
„Dosarul zace de câteva luni bune în sertarele de la Parlament, fiindcă nu s-a dorit să se schimbe ceva. Dacă s-ar fi schimbat, în forma pe care noi o propuneam, atunci fotbaliștii nu-și mai luau banii într-un singur caz, dacă se intra în faliment, altfel, dacă se reorganiza financiar clubul, jucătorii n-ar mai fi avut de suferit”, a declarat Emilian Hulubei, președintele AFAN.
Citește și
VIDEO: cele mai noi imagini din sport
