- ROMÂNIA - BOSNIA. Un stadion mare fără spectatori, plin de scaune. O confruntare cu atmosferă zero pe Arena Națională.
- Așa se întâmplă când suntem suspendați la doi ani după scandalul de la meciul cu Kosovo, tot în Liga Națiunilor.
Luni seară, 28 septembrie 2026, jucăm cu Bosnia în a doua etapă Ligii Națiunilor, dar sentimentul e straniu.
Ca în pandemie. Trist, dezolant. Pedepsiți după doi ani
Parcă nu e meci, parcă nu joacă România o revanșă după două înfrângeri în preliminariile CM.
Reapare în același timp sentimentul trăit în perioada coronavirusului. Cu stadioanele fără spectatori. Numai scaune. Atmosferă zero. Trist, dezolant.
Toate bulevardele din jurul Arenei Naționale sunt goale. Nimeni nu merge spre stadion, toți pleacă de acolo. Copiii care tocmai au terminat antrenamentul aproape de Arenă pornesc spre case alături de părinți.
Asta se întâmplă când joci cu porțile închise. Plătim pentru scandalul din 15 noiembrie 2024, tot în Nations League, după 0-0 pe teren cu Kosovo, meci suspendat și câștigat de noi cu 3-0 la „masa verde”.
„Serbia, Serbia” și „Kosovo e Serbia” ne-au făcut să jucăm acum cu tribunele fără suflet. Pedepsiți după doi ani de UEFA.
Pustiu peste tot. Nimeni nu aplaudă, nimeni nu fluieră
La porțile arenei, mai multe mașini de poliție și jandarmerie, de decor. Nu se apropie nimeni. Polițiștii vorbesc între ei, la fel jandarmii.
În jurul tribunelor, s-a lăsat seara și e pustiu. În interior, aceeași senzație. 55.000 de locuri goale.
Numai câteva sute de invitați ai federațiilor, mulți reporteri, mulți fotoreporteri.
Echipele au ieșit la încălzire, nu există aplauze, fluierături, nimic.
Doar muzica din boxe. Altfel s-ar fi auzit tot ce strigau jucătorii unii la alții la exercițiile de pregătire.
O se se audă în timpul meciului tot, fiecare sfat transmis cu voce tare de selecționeri de pe margine.
Primul inel de la tribuna a doua e acoperit de reclame. La peluză, cel mai mare banner FRF: „Mereu alături de voi”. Măcar atât să vadă „tricolorii”. Să vadă. De auzit, nu aud nicio încurajare. Nimic.
A început jocul. Și e tot ce poate fi mai rău la un meci de fotbal. Tribunele fără suflet
Imnurile pe un stadion gol se aud cu ecou. Încă o dată, o senzație stranie.
Și începe meciul în această tăcere totală. Primul fluier al arbitrului sună teribil. Înspăimântător chiar.
Se aud jucătorii cum vorbesc la fiecare acțiune, la fiecare pasă. Și antrenorii, de pe margine.
Tribunele asistă goale la spectacol. E tot ce poate fi mai rău la in meci de fotbal. Fără suflet.