Publicat:
03.09.2024, ora 14:58
Actualizat: 03.09.2024, ora 15:40
- Elisabeta Lipă e mulțumită de faptul că România a reușit să scape de locurile 46 și 47 obținute la edițiile anterioare ale Jocurilor Olimpice
- Șefa ANS declară că e momentul ca sportul românesc să angajeze specialiști din străinătate pentru a evolua
- Fosta canotoare spune că România are bani pentru a susține sporturile care ne-ar putea aduce medalii la Jocurile Olimpice de la Lon Angeles 2028
Elisabeta Lipă are vocea unui om satisfăcut atunci când începe să vorbească despre cele nouă medalii pe care România le-a obținut la Jocurile Olimpice de la Paris.
Apoi, după doar câteva zeci de secunde, în mulțumire se strecoară un subton care aduce un pic de regret.
E, probabil, trăsătura marilor campioni care nu se mulțumesc niciodată cu ce obțin. Ci vor mai mult. Fie că sunt încă sportivi, fie manageri.
Elisabeta Lipă, „Uța” pentru apropiați, a acordat un interviu pentru GOLAZO.ro în care și-a povestit bucuriile, dezamăgirile de la JO, precum și ce se întâmplă cu balonul de la bazinul Lia Manoliu.
Elisabeta Lipă: „Mai puteam obține medalii”
Bună ziua, doamna Lipă. Mulțumită că am scăpat de acel loc care vă bântuia? (n.r. – locul 46 obținut de delegația României, în ierarhia pe medalii, la JO Tokyo)
Bineînțeles (n.r. – râde). Aveam două ediții ale Jocurilor Olimpice, Tokyo și Rio, la care România s-a clasat pe locurile 46, respectiv 47, și ți-am zis că îmi doresc enorm de mult ca noi, după Paris, să ne situăm pe un loc mult mai bun. Ceea ce s-a și întâmplat. Am avut nouă medalii și ne-a clasat pe locul 23. Dar, sincer îți spun, întotdeauna există loc de mai bine!
Deci nu 100% mulțumită?
Au fost câteva medalii pe care le mai puteam obține, așa e. Dar e o bază solidă pe care putem clădi. Sportivii noștri, în majoritatea lor, sunt tineri, deci și la Los Angeles 2028 vor fi prezenți cu șanse la medalii. Și cei care au luat acum, dar și cei care le-au scăpat printre degete din diferite motive.
Ce le-a lipsit?
Ar fi greu pentru mine să spun asta pentru că nu am stat 100% din timp alături de ei. Dar sper ca federațiile respective, alături de sportivi, să găsească maturitatea necesară sportului de performanță și să pornească să-și facă planuri, strategii, cu specialiști, și să plece din nou la drum pentru următorul ciclu olimpic.
Să le luăm pe rând. La haltere am avut o surpriză foarte plăcută, Mihaela Cambei, argint olimpic. Loredana Toma, deși pornise extraordinar în finală, la smuls, a ratat trei încercări, la aruncat, și a părăsit concursul.
Da, m-am bucurat foarte mult pentru Mihaela. A fost extraordinară. Atât de aproape de aur, dar un argint extrem de muncit. Și de meritat. Cu Loredana nu știu ce s-a întâmplat, mai ales că ridicase bine la început. Apoi a venit încercarea aceea anulată (n.r. – la smuls, greutatea 117 kg) și de acolo s-a petrecut ceva.
Elisabeta Lipă: „Nu e niciodată prea târziu să înveți o lecție”
La kaiac, iarăși am pornit cu așteptări mari, dar, din păcate, Cătălin Chirilă a avut o semifinală foarte slabă. Poate a greșit și el în serii, când a tras extrem de tare.
Nu e niciodată prea târziu să înveți o lecție. E clar că, undeva, ai greșit. Dacă nu mai repeți aceleași erori, cu siguranță că rezultatul va fi altul. Cătălin mai are două ediții ale Jocurilor Olimpice la îndemână, cel puțin. E foarte talentat, muncitor. Dar parcursul lui demonstrează că nu este suficient să fii doar un excelent sportiv, ci ai nevoie și de profesioniști în jurul tău care să te ajute să urci pe cea mai înaltă treaptă a unui podium olimpic. Probabil că el, Cătălin, nu a fost chiar atât de norocos încât să-i aibă aproape chiar pe toți cei de care avea nevoie pentru a-și arăta valoarea.
Am vorbit cu domnul Leon Rotman imediat după semifinala lui Cătălin și mi-a spus că, pe lângă valuri, problema a fost și efortul din serii. Chiar dacă are 90 de ani, domnul Rotman e de-o luciditate remarcabilă.
E crud, ce să mai. Verde. Știu asta și din conversațiile mele cu dumnealui. Și știe meserie, fără discuții. Cătălin o să mai aibă oportunități, nu-mi fac probleme. Iar dorința sa de medalii e și mai mare acum. Trebuie doar să se liniștească și să se reapuce de muncă.
Elisabeta Lipă: „Sunt foarte fericită!”
Gimnastică. România s-a bătut pentru medalii și în timpul concursului și după. Am reușit să luăm un bronz extrem de important, prin Ana Maria Bărbosu. Acum se va merge la Tribunalul Federal Elvețian. Cum vedeți lupta aceasta?
Îmi e foarte greu să vă spun asta. Nu ține de mine și va fi un proces complicat. Dacă ar fi după mine, aș vrea ca fetele noastre să aibă medalii. Ce pot să-ți spun e următorul lucru. La o asemenea competiție cum sunt Jocurile Olimpice, asemenea probleme nu au voie să existe. Atunci când ajungi în situația asta, cum s-a ajuns în finala de la sol, e foarte greu să împaci pe toată lumea. Nu ai cum. Iar să ajungi prin tribunale și să spună un judecător a cui e medalia... cred că nici asta nu e în spiritul olimpic.
Acolo a fost încurcătură după încurcătură. Sau, mai exact, eroare după eroare.
Da, așa e. Știm că sportivul cel mai bun trece primul linia de sosire, are cel mai bun punctaj, etc., iar cei care decid asta sunt profesioniștii care ar trebui să fie corecți, să cunoască foarte bine regulamentele și să nu aibă asemenea scăpări. Din punctul meu de vedere, Federația Internațională de Gimnastică este cea care a greșit. Ei trebuie să recunoască și să se asigure că pe viitor nu se va mai întâmpla așa ceva. Fetele noastre stau acum să aștepte ca un tribunal să decidă soarta medaliei. Nu e deloc plăcut, vă asigur.
La canotaj lucrurile au stat bine? Sunteți mulțumită?
Nu, nu-s mulțumită. Sunt foarte fericită (n.r. - râde)! Munca celor patru ani de zile a fost răsplătită. Canotajul a terminat pe locul 3 pe națiuni, în clasamentul pe medalii, adică pe podium. Iar asta în fața unor țări extrem de puternice, financiar și nu numai. Iar noi, fără prea multe facilități în țară, am luat cinci medalii și două locuri 4. Asta din 13 probe în care ne-am calificat.
Elisabeta Lipă: „Ne trebuie specialiști”
Îmi spuneați că poate unele federații ar trebui să-și drămuiască mai bine banii pentru ciclul olimpic. Eu, de exemplu, sunt surprins că la scrimă am avut o singură sportivă, Mălina Constantinescu.
Federațiile v-ar putea răspunde cel mai bine, ele ar trebui să aibă o explicație. Mi se pare greu de acceptat să știi că ai fost în top, campion olimpic, vicecampion olimpic, medaliat cu bronz, și nu doar o dată, ci la mai multe ediții, iar acum... E adevărat, peste tot există suișuri și coborâșuri, iar eu sper ca scrima, care la această ediție a terminat cum a terminat, să găsească soluții pentru ca la Los Angeles să arate cu totul altfel.
Doamna Laura Badea îmi spunea că nu prea mai există fonduri pentru a ține antrenori valoroși în țară și-mi dădea exemplul domnului Zidaru. Știți, care a luat aurul cu Viviane Kong.
Da, cunosc. Indiferent câți bani ani, nu există o certitudine că iei medalie. Toată lumea investește. Ne trebuie sponsori, iar ei se asociază întotdeauna cu imaginea unui sportiv medaliat, al unei federații cu rezultate. Așa poți avea lângă tine și specialiști de valoare.
Apropo de specialiști. Avem un antrenor străin la lotul de canotaj, Antonio Colamonici. Italian, dar și cu cetățenie română. E momentul să acceptăm și tehnicieni din alte țări care să ajute sportul din România?
Pur și simplu trebuie să acceptăm că școlile noastre de canotaj, de gimnastică, de scrimă, nu... prea mai sunt. Antrenorii noștri au migrat, din diferite motive, spre alte orizonturi. Sportul nu le-a oferit prea mare lucru, poate și financiar. Așa că trebuie să aducem specialiști care să ne ajute să progresăm. Nu e suficient doar să aduci antrenori, e adevărat, ci trebuie să ai o echipă de specialiști. Și sportivi buni, normal.
Elisabeta Lipă: „Vom scăpa de balonul de la Lia Manoliu”
David Popovici a făcut o declarație care a agitat apele puțin, cea legată de balonul bazinului de la Lia Manoliu. Ce se va întâmpla acolo?
David a spus ceea ce a simțit. A făcut apel ca în România să se construiască mai multe bazine. El nu a spus că nu a avut unde să se pregătească. Are bazinul de la Dinamo, de la Otopeni, dar sentimental este legat de cel de la Lia Manoliu pentru că acolo a început, la patru ani. Eu i-am promis lui că mă interesez și vedem ce putem face. Știu care sunt problemele, iar premierul știe și el. Prin CNI (n.r. – Compania Națională de Investiții), va fi reconstruit.
Se va renova sau reconstrui?
Bazinul descoperit va rămâne așa, pentru toți cei care vor să-l folosească vara. Cel acoperit, bazinul de sărituri, va intra în renovare cu tot ce înseamnă și vestiare. Bazinul interior este închis de două cicluri olimpice. Deci scăpăm de balon.
Dar bani avem? Începem în curând un alt ciclu olimpic. Bănuiesc că vrem și mai multe medalii decât cele obținute la Paris, nu?
Nu se pune problema să nu avem bani. Bugetul pe anul acesta a fost altfel structurat. Împreună cu COSR am separat obligațiile și obiectivele fiind vorba despre an olimpic. Obiectivele Comitetului Olimpic erau medaliile de la Paris și atunci toate loturile olimpice au trecut în finanțarea lor, iar restul activităților au rămas la Agenția Națională pentru Sport. Guvernul a aprobat, înainte de JO, două fondurile de rezervă. Unul a fost de 32 de milioane de lei, pentru activitatea, salarizarea, bunurile, serviciile, direcțiilor județene pentru sport și tineret, iar 86,5 milioane de lei pentru a) 60 de milioane pentru federații și b) 26,5 pentru celelalte subordonate, care înseamnă cluburi, CSM-uri, Institutul Național de Cercetare Sportivă, Muzeul Sportului, Școala de antrenori, etc. Nu se pune problema de bani. Avem. Însă nu întotdeauna performanța este la nivelul finanțării.
VIDEO: cele mai noi imagini din sport
