- Ultimii 6 ani din cariera de până acum a lui Marc Marquez reprezintă o lecție despre consecvență și reziliență, despre încăpățânare și autodepășire.
- Cu brațul drept zdrobit, după 4 operații, 2.184 de zile, 108 căzături și 30 de curse ratate din cauza accidentărilor, pilotul catalan a reușit ceea ce doar el mai credea posibil: un nou titlu de campion mondial în MotoGP. Al 7-lea! Nouă, în total, la toate clasele.
La 32 de ani, Marc Marquez a câștigat cea mai aprigă luptă: „Acum am făcut pace cu mine însumi. Asta e cel mai important”.
A căzut, s-a urcat din nou pe motocicletă și a căzut iar. Multiplicați asta de zeci de ori. Cu o determinare de catâr, Marquez a ajuns din nou pe culmile succesului după 6 ani în care nu mai reușise să câștige un Mondial.
Dacă s-a gândit să renunțe? De zeci de ori! Și, poate, asta a fost cea mai mare victorie a lui: că nu s-a lăsat doborât de încercările eșuate.
2019. Prăbușirea
Aflat pe culmile succesului, cu 8 titluri mondiale în palmares la 26 de ani, părea că nimeni nu îi poate sta în cale lui Marquez.
O accidentare, una dintre cele mai grave din MotoGP (fractură de humerus) aproape că l-a împins către retragere.
Cu brațul drept zdrobit, s-a încăpățânat să se lupte cu prognosticurile, dar și cu propria minte care oscila între a arunca prosopul și a trage mai tare.
După căderea în infern, pilotul spaniol s-a agățat în fiecare zi de gândul că mai poate să domine măcar o dată Mondialul de Motociclism.
Trecuse o eternitate de la ultimul titlu pe care-l câștigase. 2.184 de zile, mai exact. N-a luptat singur. A avut familia, prietenii și staff-ul alături. Spune că singur i-ar fi fost imposibil să revină, dar cine-l mai crede?
2.184 de motive să renunțe. Fiecare urcare pe motocicletă, fiecare tură de circuit putea fi ultima pentru că atunci când ai fost cel mai bun ți-e greu să cobori în mediocritate. Așa că împingi în fiecare viraj la maximum.
Nu mai contează că-ți zdrelești coatele sau genunchii, că-ți sare umărul, că ai o cicatrice uriașă pe braț, că uneori mintea crede că fizicul tău duce mai mult decât poate, de fapt. Căzăturile din antrenamente, din cursele oficiale nu l-au determinat să renunțe, ci să încerce mai tare.
Cea mai mare greșeală din carieră
Atât de tare încât deciziile proaste nu puteau fi evitate. A fost cazul accidentului de la Jerez, din 2020, după care spaniolul nu a putut să accepte că e prea devreme ca să forțeze revenirea.
Și-a fracturat humerusul drept (cel mai lung os din cele trei ale membrului superior). A fost operat, dar a doua zi își anunța revenirea. A vrut să se urce pe motocicletă și să intre în cursă, dar a trebuit să renunțe. Și-a dorit să revină cât mai rapid și aceea a fost „cea mai mare greșeală”.
„Simțeam că nimic rău nu mi se poate întâmpla”, își amintește. A urmat un adevărat calvar din cauza accidentărilor. Și-a fracturat din nou brațul. O nouă operație, încă una și încă una. Patru în total.
„Întoarcerea la Jerez a fost cea mai mare greșeală a carierei mele”, a declarat el în mai multe rânduri. „Dintre toate deciziile pe care le-am luat, prima pe care aș schimba-o este întoarcerea la Jerez după accidentare”.
Pe lângă cele 4 operații, a mai suferit și alte accidente grave, iar în urma a două dintre acestea, Marc a suferit două cazuri de diplopie (vedere dublă), în noiembrie 2021 și martie 2022.
S-a simțit blocat și plafonat la Honda, echipa la care petrecuse toată cariera. Așa că, în plin proces de redescoperire a propriilor limite, a semnat cu Ducati pentru un nou început.
O mutare riscantă. Un pariu pentru a câștiga titlul cu altă echipă la îndemâna unui număr restrâns de piloți, printre care Valentino Rossi (titluri cu Honda și Yamaha) sau Casey Stoner (titluri cu Ducati și Honda).
Marquez a reușit în ciuda tuturor pronosticurilor.
„Ultima încercare, bunicule”
În ianuarie 2013, anul debutului în MotoGP, Marc a fost însoțit de bunicul său la prezentarea primei sale Honda.
Atunci, puștiul de 20 de ani l-a întrebat: „Crezi că voi putea să conduc o motocicletă atât de mare și de puternică?”. Iar răspunsul a fost unul ferm: „Pentru tine, fiule, nimic nu este imposibil. Mult noroc, dar ține minte: nu-ți asuma prea multe riscuri!”.
A câștigat primul titlu mondial în MotoGP chiar în acel sezon de debut, devenind astfel cel mai tânăr pilot care reușea acest lucru. Au urmat ani de glorie, cu enorm de multe riscuri asumate.
Apoi, abisul.
Când, în acest sezon, Marc a atins din nou perfecțiunea, devenind campion mondial, a plâns amintindu-și de bunicul său, Ramon, decedat în februarie 2024.
„El era foarte direct și, văzându-mă cum mă zbat, mi-a zis: «Ajunge! Renunță!» Iar eu i-am răspuns: „Ultima șansă, bunicule”. Și n-a ratat-o.
Vreau ca oamenii să-și amintească despre mine că am dat totul. Sper să inspir alți oameni, sportivi sau nu, pentru că viața e despre a căuta și despre a încerca. Dacă nu reușești, nu e un eșec. Eșecul e să nu încerci. Marc Marquez, campion mondial al MotoGP