Publicat:
11.10.2025, ora 19:39
Actualizat: 12.10.2025, ora 00:34
- Selecționerul a cerut concedierea unui jurnalist drept condiție de a discuta cu postul TV unde acesta este invitat la emisiuni.
După meciul România - Moldova 2-1, antrenorul Mircea Lucescu a refuzat să vorbească la microfonul televiziunii Digi Sport.
Motivul supărării? La Digi Sport apare ca invitat ziaristul Remus Răureanu.
Bine, dar motivul supărării? Într-o emisiune la siteul iAMSPORT, unde lucrează, Răureanu a spus că Mircea Lucescu a întârziat la un antrenament al „naționalei”, după ce a adormit pe masa de masaj.
Să adormi la masaj nu e o infamie, e aproape în fișa postului oricărui maseur de la est de Viena. Lucescu susține însă că nu e adevărat.
Nu e nici prima și nici ultima dispută între un om din sport și un jurnalist. Lucescu însuși a spus că „fotbalul e polemică”, asta făcându-l mai atractiv pentru milioane și milioane de oameni.
Că Lucescu e supărat, absolut de înțeles. E cam mult însă să ceri locul de muncă al cuiva.
Înainte de 1989, când antrena pe Corvinul și deranja cluburile bucureștene mari sau, mai apoi, când conducea Dinamo și enerva pe Steaua, unde dincolo de perdele se întrezărea figura lui Valentin Ceaușescu, mulți dintre activiști i-au cerut capul lui Lucescu. La fel s-a întâmplat și când a pregătit pentru prima oară echipa ”națională”.
Șansa lui Lucescu și a fotbalului nostru a fost că nici măcar atunci, în fotbalul comunist, nivelul prostiei și slugărniciei nu-l depășea, întotdeauna, pe cel al oamenilor cu capul pe umeri. Iar aceștia l-au protejat în fața cererilor. Așa s-a născut una dintre legendele antrenoratului: Mircea Lucescu.
Își mai aduce aminte când suporterii de la Brescia, că mai prindea și un sezon prost, îi cereau plecarea? Gino Corioni, patronul clubului, a înțeles ce înseamnă ”Brescia Romena” și l-a apărat pe Lucescu.
Și la Șahtior Donețk au fost momente când a avut probleme, uneori cu jucătorii, alteori cu șefii clubului, dar Rinat Ahmetov a înțeles că nu dai pe cineva afară pentru că altcuiva „i se pune pata”. Lucescu a câștigat timp și a reușit performanțe inegalabile în fotbalul ucrainean și greu de atins în orice campionat din lume.
El însuși înțeles și sprijinit în atâtea ocazii, Lucescu e prea mare ca să obțină succesul mic al răzbunării.
