Publicat:
29.07.2025, ora 12:26
- Răzvan Lucescu redă în interviul pentru GOLAZO.ro povestea duelului în care l-a învins pe Mircea Lucescu la Shakhtar - Rapid 0-1, în 2005.
- Nu uită nici episodul stupefiant ce a precedat acel meci din Cupa UEFA: „Observatorul ne-a spus asta. Tata a țipat la el”. Erau suspectați că vor truca partida.
La 20 de ani de la Shakhtar - Rapid 0-1, prima și singura confruntare între Mircea Lucescu și Răzvan Lucescu, părinte și fiu antrenori, Răzvan a povestit secretele acelei partide în interviul pentru GOLAZO.ro.
.jpeg)
Și cum l-a „spionat” pe Il Luce la Donetsk, întreaga pregătire, șocul emoțional, meciul, reacția sa față de tată la sfârșit, dar și incredibilul episod dinaintea duelului, când observatorul UEFA i-a chemat pe cei doi Lucescu să-i avertizeze să nu facă blat! „A fost amenințător”, spune fiul acum.
După Shakhtar - Rapid, jucat pe 24 noiembrie 2005, în grupele Cupei UEFA, Mircea și Răzvan nu au mai vorbit o lună.
Rapid a învins, 1-0, și a câștigat seria. Shakhtar a încheiat pe locul 2.
Răzvan a atins „sferturile” Cupei UEFA în sezonul 2005-2006.
Mircea a fost eliminat atunci, dar s-a revanșat trei ani mai târziu. În 2009, a cucerit Cupa UEFA cu Shakhtar.
Răzvan Lucescu: „Mă duc la ai mei să-l spionez pe tata”
Marea confruntare Mircea Lucescu - Răzvan Lucescu. Cum a fost acel meci Shakhtar - Rapid 0-1, în toamna lui 2005, în Cupa UEFA? Ce a însemnat să joci contra lui și să-l învingi? Ce emoții ai simțit când te-a sărutat după joc, atunci, la conferință?
E o situație mult prea complexă. În primul rând, nu e doar meciul în sine, e tot ce s-a întâmplat. Tragerea la sorți, faptul că eram cu el, celelalte echipe erau Stuttgart cu Giovanni Trapattoni, Rennes cu Ladislau Boloni, mai era și PAOK, uite, vezi cum e viața asta! Fusese o întrerupere pentru națională, noi am jucat duminică un meci de campionat, după ce câștigaserăm cu Rennes acasă, 2-0.
Și Shakhtar?
A jucat luni derbyul cu Dinamo Kiev.
Ai fost acolo?
Am luat dimineață avionul și am plecat la Donetsk să văd jocul cu Dinamo Kiev. Îți dai seama, pe drum, cum mă simțeam. Îmi spuneam: «OK, mă duc acum la ei, stau la ai mei să-l spionez pe tata».
„Gândiți-vă! Cei de la Shakhtar au în minte ideea că ei câștigă. Sunt echipa tatălui”
Ai văzut jocul?
Am fost acolo. Până atunci, cred că am fost mai implicat decât el la meciurile lui. Sufeream la înfrângere ca un nebun, la victorie eram atât de fericit. Și, dintr-odată, eu trebuia să mă detașez chiar la partida cu rivalii cei mai mari ai lui, Dinamo Kiev, culmea, vezi ce se întâmplă și cum e viața asta, că mai târziu a ajuns la Dinamo Kiev și a făcut și acolo lucruri extraordinare.
Cum a fost în Ucraina?
Trebuia să-i disec echipa în cel mai rece mod. În zilele premergătoare meciului, în discuțiile pe care le-am avut cu jucătorii mei, le-am spus, încercând să le transmit încredere, că noi mergem acolo și câștigăm. Le-am argumentat: «Gândiți-vă! Cei de la Shakhtar nu vor fi niciodată la maximum. N-au cum, pentru că în mintea lor este ideea că, oricât de greu ar fi meciul, tot ei câștigă. Sunt echipa tatălui. N-au cum să aibă determinarea noastră. Noi aici trebuie să ajungem. Să intrăm pe teren atât de convinși și de motivați, să fim atât de răi, să-i surprindem prin agresivitate, fiindcă n-au cum să se mai încarce. Dacă n-ai făcut-o înainte, n-o să reușești după aceea».
Observatorul: „Aveți grijă că s-au pariat sume imense pe egal”. Lucescu a izbucnit: „A țipat la el”
Ce le-ai mai zis?
Ce fac ei bine, care ar fi slăbiciunile lor, unde ar trebui noi să surprindem. Toate astea le-am făcut fiind foarte detașat, dar starea asta, modul meu de a fi la acel moment a însemnat un efort emoțional imens, care m-a consumat foarte tare. De aceea am și izbucnit la finalul meciului. Mai departe, trăirile jocului, trăirile mele emoționale, față de meci, față de importanță, față de victorie, ceea ce s-a întâmplat înainte cu observatorul UEFA, care ne-a chemat în vestiarul arbitrilor, cumva amenințător, într-un mod elegant, dar totuși amenințător, spunându-ne că s-au pariat sume imense pe un rezultat de egalitate.
Cum a reacționat Mircea Lucescu?
A izbucnit. O situație total ciudată și neplăcută.
V-a zis observatorul acest lucru?
Da, da, da. A ieșit scandal acolo, tata a țipat la el, cum își permite…
Răzvan, despre Mircea Lucescu: „Am simțit că l-am trădat”
Cum a fost finalul partidei?
În fine, a fost meciul, cu toate trăirile, momentul în care am marcat, bucuria mea, apoi bucuria de la final, când realizam că mai avem nevoie de un punct ca să ne calificăm, eram atât de fericit, ne îmbrățișam… până când l-am văzut pe el traversând terenul cu mâinile în buzunar și privirea în jos. Atunci mi-am dat seama tot ceea ce a stat în spatele acestei bucurii, modul în care am fost acolo… Am simțit că l-am trădat.
„N-am vorbit vreo lună de zile după meci, până la Crăciun”
Era normal să te bucuri.
Am simțit că e prima dată când mă bucur de înfrângerea lui.
Ce crezi că simțea el atunci?
Nu a fost un moment plăcut, pentru că venea după înfrângerea cu Dinamo Kiev, atunci când am fost eu pierduse cu 0-1 acasă, după aceea eșecul cu noi… Avusese și o discuție cu președintele lui (n.r. Rinat Akhmetov), trebuia să câștige pentru că ei jucau în Cupa UEFA veniți din play-off-ul Champions League, unde înfruntaseră Inter Milano în play-off (0-2, 1-1). Și, în loc să intre în Ligă, au ajuns în Cupa UEFA. Nu a fost un moment ușor pentru el. N-am vorbit vreo lună de zile noi, până la Crăciun.
L-a afectat.
Probabil că și lui i-a fost mult mai greu să pregătească jocul cu noi decât mi-a fost mie. Eu am fost foarte rece în zilele acelea premergătoare meciului. El nu știu dacă a reușit să transmită ce transmite de obicei jucătorilor. Pe asta m-am și bazat și am încercat să comunic echipei. Și știi ce s-a mai întâmplat?
?
Pierzând ei meciul ăla, am terminat noi pe locul 1, ei au încheiat grupa pe 2 și au jucat în turul următor cu o echipă venită din Champions League și au pierdut calificarea. Noi am mers mai departe, întâlnind un adversar de pe locul 3 din grupe.
Citește și
