Cristian Geambașu Ieșirea din mahmureală

• Schimbarea lui Neil Lennon era o măsură necesară, hai să nu ne pierdem în periculoasa teorie a continuității. Acum are cuvântul Șumudică. Iar lui nu-i lipsesc cuvintele 

„Nu e mai mare decât o amendă propunerea instanței de a face o înțelegere. Te sfătuiesc să plătești repede pentru că vei câștiga neînchipuit de mult”.

Asta îi spune avocata lui Mark Zuckerberg în „The Social Network”, filmul care redă aproape documentaristic povestea nașterii Facebook.

Zuckerberg furase ideea de la frații Winklevoss, colegi de facultate, apoi o coafase împreună cu amicul lui Eduardo Saverin, care la rându-i devine victima mașinațiunilor „fondatorului”.

Așa-zisa amendă costa 20 de milioane de dolari în cash, zecile de miliarde venit urmau.

Zuckerberg, Șucu și un anume Daniel Sandu

Dan Șucu nu este Mark Zuckerberg, în primul rând pentru că nu este miliardar și în al doilea pentru că nu a furat de la cineva ideea de a-l da afară pe Neil Lennon.

Pe Neil Lennon l-ar fi dat afară și copiii de mingi din Giulești și mă gândesc că singurul lui susținător până în pânzele vișinii ar trebui să fi rămas directorul sportiv Daniel Sandu. Sau nu?

Parcă îl și vezi cum se extrage din peisaj tânărul cu nenumărate masterate în management sportiv. Dar poate că îl va întreba Dan Șucu și pe D. Sandu cum de i l-a băgat pe gât tocmai pe N. Lennon.

Amenda

Dan Șucu nu este miliardar, este însă multimilionar în euro în România. Este un om bogat care și-a descoperit pasiunea pentru fotbal la vârsta la care alți bărbați așteaptă decizia de recalculare a pensiei.

Dan Șucu are o afacere solidă, la vedere, și, ca orice antreprenor de succes, detestă să piardă.

„Amenda” de 400.000 de euro pe care era obligat să i-o achite lui Lennon în cazul confirmat deja de reziliere a contractului intră la capitolul pierderi asumate și este compensată de veniturile rezultate din vânzarea lui Krasniqi și Rrahmani. 2 plus 5 milioane.

Aroganța se plătește. Uneori cu 400.000

A fost un gest pripit, unul care contrazice principiile enunțate ale stabilității, continuității și, termen drag mediului corporate, predictibilității?

Așa se vede din exterior. Din exteriorul unui club de fotbal. Al unui club de fotbal din România. Al unui club de fotbal din România unde zilele au clar mai puțin de 24 de ore și unde nemulțumirea crește ca datoria externă a Argentinei.

Prin aroganță, Lennon și-a grăbit sfârșitul, prin fotbalul propus, l-a definitivat.

Mai țineți minte cum arăta cuiva din galerie să facă ciocul mic după ce se salvase în ultima clipă de la înfrângere în fața CFR-ului? Nu câștigase decât un punct în Grant, echipa era vraiște și el se răfuia cu niște fani în etapa a doua!

Performanțele lui Lennon

Sună nepopular să spui că demiterea unui antrenor după 6 etape era un gest necesar. Da, Lennon trebuia dat afară pentru că trecuse pe linie moartă jucători importanți (Iacob, Hasani, Burmaz), îl umilise pe Săpunaru care este șeful vestiarului, era conflictual, era persiflant și peste toate bălmăjise o echipă care gâfâia de prin minutul 50, neavând nicio idee de joc în afară de ce-o ieși din incursiunile lui Petrila.

Greșeala majoră a lui Dan Șucu a fost atunci când Neil Lennon a fost instalat, nu acum când i-a arătat ușa. Nu exista marjă de progres, ci doar o ireversibilă cufundare în mediocritate.

Lui Neil Lennon i se părea o performanță că reușise 5 egaluri și doar o înfrângere! Și lua la rost reporterii care nu pricepeau mulțumirea lui.

Cum a fost ratat momentul

Marius Șumudică nu vine în cel mai bun moment pentru el la Rapid. Știți contextul, mesajele ostile ale unei părți a suporterilor. Cât or fi acelea de sincere.

Tot din cauză că încă bâjbâie prin clasele primare ale fotbalului, Dan Șucu a ratat momentul cel mai bun de a-l numi antrenor al Rapidului pe Șumi. Acela ar fi fost înaintea sezonului. Aveai de partea ta și publicul, care îl percepe pe Șumudică ceea ce chiar este, un rapidist veritabil (dincolo de derapaje și sclifoseli), aveai și echipa prin liderii ei.

În primul rând, angajai un antrenor care știe cu ce se mănâncă fotbalul românesc, unul care simte temperatura Giuleștiului. Și dacă Rapid cu Șumi pe bancă rata debutul de campionat, tu, Dan Șucu, erai acoperit.

Partea lui Șumudică

Gură mare și exhibiționist, Șumudică rămâne un om cu realizări solide în meserie. Unul care a câștigat campionatul cu Astra făcându-i să joace pe Budescu și pe Alibec. Ceea ce este o performanță în sine.

A antrenat mult în prima ligă din Turcia, un campionat greu, cu mari turbulențe. Este circar Șumudică? Da, uneori este și circar. Dar știe fotbal, înțelege nevoile jucătorilor, simte cine nu este în formă, miroase slăbiciunile adversarului.

Fără a-l confunda cu Gasperini sau mai știu eu ce antrenor la modă, cred că Șumudică poate scoate Rapidul din criza în care l-a aruncat experiența cu Neil Lennon. Din mahmureală, cum atât de sugestiv a cuvântat roșcovanul care acum este istorie.