Publicat:
27.02.2026, ora 19:13
Actualizat: 27.02.2026, ora 19:13
- Tribunalul Brașov a decis, miercuri, 26 februarie, intrarea în procedura simplificată de faliment a Asociaţia Clubul Sportiv Fotbal Club Braşov - Steagul Renaşte.
- Proiectul, lansat în 2021 cu obiectivul de a readuce în prim-plan tradiția fotbalului brașovean, a intrat în colaps în 2023 și a fost desființat definitiv în 2026.
Sentința a fost publicată pe portalul just.ro. Judecătorul-sindic a admis cererea formulată de administratorul judiciar și a dispus intrarea directă în faliment, în procedură simplificată, ceea ce înseamnă că nu mai există perspectiva reorganizării activității, ci se trece la lichidarea patrimoniului și radierea entității.
Fotbal Club Braşov - Steagul Renaşte a intrat în faliment
Proiectul „Steagul Renaște” a apărut într-un context delicat pentru fotbalul brașovean, după dispariția vechii structuri istorice FC Brașov, intrată în faliment.
În 2021, suporterii au înființat Steagul Renaște Brașov, iar în același an Corona Brașov a fuzionat cu ACS Scotch Club, căreia Primăria Brașov îi cesionase brandul FC Brașov. Din această fuziune și succesiune de evenimente a luat naștere oficial FC Brașov – Steagul Renaște.
Echipa a evoluat direct în Liga 2, după ce Corona Brașov, formație care promovase anterior, i-a cedat locul.
Obiectivul era promovare în Liga 1. Au urmat însă două sezoane fără rezultate notabile, în care s-au cheltuit bugete de ordinul milioanelor de lei.
Declinul a început din 2023
În toamna anului 2023, clubul nu a reușit să obțină licența pentru participarea în eșalonul secund, pe fondul unor deficiențe organizatorice majore.
Situația s-a agravat rapid, iar în martie 2024 Federația Română de Fotbal a decis dezafilierea grupării, pas care a consfințit colapsul sportiv al proiectului. FC Brașov - Steagul Renaște a atacat decizia la TAS, dar fără efect.
La sfârșitul anului 2024, Tribunalul Brașov a hotărât deschiderea procedurii de insolvență în cazul FC Brașov -Steagul Renaște.
Demersul a fost inițiat de Direcția de Administrare a Infrastructurii Sportive (DAIS), care a solicitat instanței constatarea stării de insolvență a clubului.
Fosta conducere, cercetată penal pentru insolvența clubului
Potrivit administratorului judiciar, foștii conducători ai clubului sunt acuzați că deciziile lor au dus direct la insolvență și ar putea fi trași la răspundere personală pentru prejudiciile produse.
Raportul privind cauzele și împrejurările care au generat insolvența, publicat la 17 iulie 2025 în Buletinul Procedurilor de Insolvență, conține acuzații grave la adresa fostei conduceri a Asociaţia Clubul Sportiv Fotbal Club Braşov - Steagul Renaşte.
Documentul, întocmit în cadrul procedurii deschise în decembrie 2024, indică atât demersuri pentru atragerea răspunderii patrimoniale, cât și existența unor cercetări penale în curs. Despre acest subiect a scris și fanatik.ro.
Administratorul judiciar a anunțat că va promova o acțiune în instanță pentru angajarea răspunderii personale a membrilor conducerii, în temeiul prevederilor legale privind insolvența.
Totodată, raportul menționează că sunt în desfășurare investigații penale referitoare la posibile infracțiuni legate de neîndeplinirea obligațiilor fiscale.
Conducerea clubului în perioada 2021-2024
Raportul identifică persoanele care au ocupat funcții executive în intervalul în care clubul a acumulat datorii semnificative:
- Ioan Mărginean – președinte executiv până în iunie 2022, dar cu implicare ulterioară în activitatea curentă;
- Sandu-Marin Mitran – președinte executiv între iunie 2022 și iulie 2023;
- Dragoș David Florin – președinte executiv din august 2023;
- Cristian-Florin Mățâu – secretar general, cu drept de semnătură;
- Opra Ladislau – director economic, responsabil de operațiunile financiare.
În ceea ce îl privește pe Ioan Mărginean, administratorul judiciar arată că, deși mandatul său încetase formal în iunie 2022, acesta ar fi continuat să exercite atribuții executive, inclusiv prin solicitarea și utilizarea de instrumente bancare ale clubului.
Raportul menționează existența unei împuterniciri semnate în 2021 care îi conferea drept de semnătură pentru operațiuni bancare, alături de directorul economic, Ladislau Opra.
De asemenea, se arată că anumite operațiuni bancare au fost efectuate ulterior încetării mandatului scriptic, aspect care ridică semne de întrebare privind guvernanța internă și controlul financiar.
Decizii considerate generatoare de insolvență
Administratorul judiciar a reținut mai multe fapte imputate conducerii:
1. Continuarea activității în pierdere
Deși indicatorii financiari evidențiau o deteriorare accentuată a situației economice, conducerea ar fi decis menținerea activității sportive în condiții de pierdere constantă. Pentru anul 2022, raportul indică:
- Pierdere în 2022: 2,29 milioane lei (458.000 euro)
- Capitaluri proprii negative: -2,98 milioane lei (596.000 euro)
- Venituri: 8,45 milioane lei (1,69 milioane euro)
- Cheltuieli: 10,75 milioane lei (2,15 milioane euro)
Administratorul judiciar consideră că deciziile conducerii au contribuit direct la insolvența clubului, continuând activitatea în condiții financiare clar deficitare.
În baza analizei financiare, lichidatorul judiciar concluzionează că administratorul statutar ar fi acționat în interes personal, menținând activitatea clubului în pierdere, ceea ce a condus, în mod evident, la imposibilitatea de plată a datoriilor.
2. Nereguli contabile
Raportul semnalează lipsa depunerii situațiilor financiare după noiembrie 2023, ultimul bilanț înregistrat fiind cel aferent anului 2022.
3. Operațiuni privind jucători și contracte
Documentul descrie situații în care jucători ar fi fost împrumutați fără încasarea unor sume de transfer, în timp ce salariile continuau să fie achitate de club.
Totodată, sunt invocate contracte de activitate sportivă încheiate sau modificate ulterior, cu majorări salariale menite să acopere perioade anterioare în care nu existaseră fonduri pentru plată.
Potrivit raportului, mecanismul presupunea convenirea temporară a neplății remunerațiilor, urmată de încheierea unor acte adiționale prin care sumele restante erau compensate prin majorări ulterioare, ceea ce ar fi condus la o creștere artificială a datoriilor.
4. Evidențe incomplete și documente lipsă
Administratorul judiciar menționează deficiențe în arhivarea și prezentarea documentelor contabile, precum și existența unor înregistrări considerate neconforme cu realitatea economică.
Raportul subliniază că mecanismul era unul complex, descriind o dublă operațiune:
- pe de o parte, „conveneau neplata remunerației aferente contractelor de activitate sportivă din lipsă de fonduri bănești”;
- pe de altă parte, după obținerea finanțării, „încheiau acte adiționale și înțelegeri cu aceiași jucători, prin care îi retribuiau cu o sumă mai mare, astfel încât să acopere din punct de vedere financiar remunerația cuvenită pentru perioada în care lipseau fondurile bănești”.
Datorii de 3,2 milioane de euro
Conform tabelului definitiv rectificat al creanțelor, masa credală depășește 16 milioane de lei (aproximativ 3,2 milioane de euro), fără contestații înregistrate.
Printre creditori se numără foști angajați cu drepturi salariale restante, în valoare de aproximativ 66.900 lei, precum și persoane sau entități rezultate din contracte de activitate sportivă.
Citește și
VIDEO: cele mai noi imagini din sport
