- Pe 1 septembrie 1935, România pierdea cu 7-1 la Stockholm, în primul meci din istorie cu Suedia.
- „Aproape că-ți era milă de simpaticii oaspeți spre final”, scria „Svenska Dagbladet”, considerând că victoria suedeză a fost mult prea mare față de cum se desfășurase partida.
- GOLAZO.ro reconstituie povestea acelui meci din cronica, fotografiile și declarațiile publicate în ziarul suedez.
România și Suedia se întâlnesc vineri, 25 septembrie, de la ora 21:45, pe Strawberry Arena, pentru a 12-a oară în istorie.
Bilanțul confruntărilor directe este favorabil nordicilor: 6 victorii pentru Suedia, 3 pentru România și 3 remize.
Suedia - România se dispută la 91 de ani de la primul meci direct
Reperul confruntărilor directe rămâne sfertul de finală de la Campionatul Mondial din 1994. După 2-2 în 120 de minute, Suedia s-a impus cu 5-4 la loviturile de departajare și a mers în semifinale. Portarul Thomas Ravelli a fost coșmarul „tricolorilor” la penalty-uri.
România a obținut însă două dintre cele mai importante victorii în confruntările directe în preliminariile pentru EURO 1984.
„Tricolorii” au câștigat cu 2-0 la București, apoi s-au impus cu 1-0 pe Rasunda din Stockholm, rezultate care au contribuit decisiv la calificarea echipei lui Mircea Lucescu la turneul final din Franța.
Povestea primei confruntări: 7-1 pentru Suedia, la Stockholm
Povestea confruntărilor directe a început cu 91 de ani în urmă, într-o după-amiază de septembrie în care România a suferit una dintre cele mai severe înfrângeri din istorie.
Pe 1 septembrie 1935, România a jucat pentru prima dată împotriva Suediei, în deplasare. A fost un amical disputat pe Stockholms Olympiastadion, în fața a 20.000 de spectatori. Scorul final: Suedia - România 7-1.
O umilință fără precedent: în al 58-lea meci din istoria naționalei, România încasa pentru prima dată șapte goluri într-o singură partidă.
GOLAZO.ro reconstituie povestea acelei înfrângeri drastice suferite de „tricolorii” pregătiți de Costel Rădulescu din relatarea publicată a doua zi în „Svenska Dagbladet”, sub titrarea: „România s-a prăbușit când a venit ploaia torențială pe stadion. Suedia a câștigat cu 7–1 după o primă repriză dificilă și echilibrată”.
România îi făcuse pe suedezi să fie prudenți
Suedia traversa un an excelent, menționa publicația. „1935 pare să fie un adevărat an norocos pentru galben-albaștri”, scria „Svenska Dagbladet”, după victoriile obținute în acel an cu Danemarca, Germania, Estonia și Letonia.
România avea însă propriile argumente. Câștigase Cupa Balcanică în 1929-31 și 1933 și participase la primele două Campionate Mondiale, în 1930 și 1934.
Suedezii nu știau exact la ce să se aștepte. „Nu aveai nici cea mai mică idee ce puteau românii în ale rafinamentelor fotbalului.
În sinea ta trebuia să ții cu galben-albaștrii ca favoriți, dar înfrângerea la limită a României în fața Germaniei făcea deznodământul îndoielnic”, nota cronicarul suedez.
Referirea era la meciul amical disputat pe 25 august, când România pierduse cu 2-4 în fața Germaniei, tot în deplasare, după ce scorul fusese egal, 2-2, cu 13 minute înainte de final.
Și meciul avea să-i confirme parțial temerile.
„Un fotbal briliant, în deplin stil vienez”
Prima impresie despre naționala Românie a fost una puternică.
„Românii au jucat, într-adevăr, pe alocuri un fotbal briliant, iar dacă portarul Sven Bergqvist n-ar fi repetat isprava din meciul cu Germania, ar fi putut ieși prost pentru suedezi.
Oaspeții noștri au mânuit mingea în deplin stil vienez și și-au încheiat atacurile cu cele mai puternice proiectile”.
Naționala României fusese pregătită pentru scurt timp, la CM 1934, de austriacul Josef Uridil, iar influența fotbalului vienez se făcea simțită în stilul „tricolorilor”. În epocă, școala vieneză era asociată cu tehnica, jocul combinativ și pasele rapide.
„Românii au fost mult prea nerăbdători, și așa au ratat multe ocazii”
„Svenska Dagbladet” identifica problema „tricolorilor” la finalizare: „Le lipsea însă tocmai acea calmă stoică în fața porții, care e de obicei una dintre marile virtuți ale fotbaliștilor suedezi.
Românii au fost mult prea nerăbdători, și așa au ratat multe ocazii”.
Suedia a deschis scorul în minutul 17: „Bergsten a primit mingea de la Erik Persson, a șutat, iar balonul deviat de un fundaș român l-a păcălit pe Bugariu”.
Portarii au apărat câte un penalty
A urmat duelul portarilor. În minutul 29, potrivit „Svenska Dagbladet”, Harry Jonasson a obținut un penalty și tot el a executat. Cornel Bugariu, portarul de la AMEF Arad, a ghicit execuția și a apărat.
„A executat prostește penalty-ul, iar mingea nu a fost plasată mai bine decât putea portarul să apere”, a notat cronicarul suedez.
Petea Vâlcov a ratat de la 11 metri
Șase minute mai târziu, România a primit și ea lovitură de pedeapsă, după un henț al lui Harry Johansson. Petea Vâlcov a executat, iar Bergqvist a salvat.
„Mingea a fost plasată frumos de interul stânga Vâlcov, dar Bergqvist a apărat suveran”, a consemnat cronicarul suedez.
Portarul suedez a explicat după meci cum a reușit să pareze lovitura. „Lovitura de pedeapsă a fost bine plasată, dar am văzut după executant unde urma să trimită mingea și am plecat din timp în direcția corectă.
Păcat că nu am reușit să păstrez poarta intactă, când în rest totul a mers atât de bine”, a declarat Bergqvist, citat de „Svenska Dagbladet”
La pauză, Suedia conducea cu 1-0.
Portarul Bugariu, cel mai bun „tricolor”
Portarul României fusese unul dintre oamenii primei reprize. „Cel mai bun a fost portarul Bugariu, care, înainte de a fi accidentat, a făcut o serie de «parade fantomă» reale”, sublinia „Svenska Dagbladet”.
Apărarea română primise și ea aprecieri: „Apărarea din spate a făcut o treabă foarte bună”. Dintre apărători, cel mai mult impresionase fundașul stânga Gheorghe Albu.
Golul României: Gheorghe Georgescu, cap din centrarea lui Dobay
În minutul 47, Tore Keller a făcut 2-0, după o pasă a lui Bergsten. România nu s-a prăbușit imediat. Din contră, a revenit în joc.
În minutul 60, Ștefan Dobay a centrat, iar Gheorghe Georgescu a redus diferența cu o lovitură de cap. „Foarte meritat”, nota ziarul despre golul de 2-1.
De aici înainte, România avea să se prăbușească, iar Suedia să transforme un meci echilibrat până în acel moment într-o victorie categorică cu 7-1.
Cauzele dezastrului din final: „Portarul s-a accidentat, apoi a venit ploaia torențială”
Cronicarul suedez identifica două explicații pentru proporțiile scorului final.
„Una dintre cauze a fost accidentarea pe care portarul român a suferit-o înainte de pauză. Nu au vrut să-l schimbe imediat, ci portarul titular a continuat, pentru a fi înlocuit abia când mai rămăsese un sfert de oră din joc.
Apoi a venit și ploaia torențială, care a început la un sfert de oră în repriza a doua, un mare avantaj pentru galben-albaștri.
Acum i-am văzut pe Tore Keller și Erik Persson într-adevăr pe val, și cum nu mai puteau fi opriți, golurile au venit ca un fruct copt, din superioritatea lor tehnică și calmul lor grozav”.
Au urmat 4 goluri în 4 minute!
În doar câteva minute, scorul a luat proporții neașteptate. Suedezii au marcat la foc automat, 4 goluri în 4 minute. Cinci în ultima jumătate de oră de joc. Așa sunt descrise reușitele în cronica din „Svenska Dagbladet”:
- Minutul 70: 3–1
”Axel Nilsson a făcut 3–1 după o fază construită de Jonasson, care a purtat mingea de-a lungul terenului și i-a pasat lui Bergsten. Acesta a centrat, iar Nilsson a finalizat”.
- Minutul 72: 4–1
”Jonasson a înscris pentru 4–1, după o pasă primită de la Bergsten”. „De o simplitate aproape provocatoare”, a comentat ziarul suedez.
- Minutul 73: 5–1
„Axel Nilsson a marcat din nou. Portarul român ieșise din poartă, iar suedezul a renunțat în ultima clipă la intenția de a pasa și a șutat”.
- Minutul 74: 6–1
„Erik Persson a dus scorul la 6–1 cu un șut de la marginea careului. Mingea a fost deviată și de fundașul stânga al României”.
- Minutul 87: 7–1
”La ultima reușită a meciului, Tore Keller l-a lansat pe Axel Nilsson, care a centrat înapoi. Keller a reluat din prima, înainte ca mingea să atingă pământul, și a trimis-o magistral în plasă”.
Relatarea din 1935 consemnează însă o distribuție a golurilor diferită de cea din statisticile istorice folosite astăzi, care îi atribuie lui Axel Nilsson trei goluri.
„Victoria suedeză a fost mult prea mare. Aproape că-ți era milă de oaspeți”
Chiar și în tabăra suedeză exista sentimentul că 7-1 nu reflecta fidel raportul de forțe din teren. „Svenska Dagbladet” remarca faptul că România fusese depășită clar în final, dar considera că diferența de scor era exagerată:
„Keller, Erik Persson, Ernst Andersson și ceilalți din tricourile galbene i-au depășit complet pe simpaticii oaspeți, de care spre final aproape că-ți era milă, pentru că victoria suedeză a fost mult prea mare față de cum s-a desfășurat jocul”.
De asemenea, fotbaliștii și oficialii suedezi au considerat că scorul devenise exagerat. „O adevărată nenorocire cu vremea. Românii nu meritau o soartă atât de grea, să piardă cu 7–1. Ploaia le-a tăiat cu totul picioarele”, declara președintele Federației Suedeze de Fotbal, Anton Johanson.
Gustaf Carlsson explica și el ce observase: „Am înțeles, când a venit ploaia, că românii vor cădea. Ei sunt obișnuiți să joace pe terenuri uscate și tari, în timp ce suedezilor aproape că le place mai mult un teren ud și alunecos decât unul uscat”.
„Simpatici, dar ineficienți”
În analiza individuală, ziarul suedez nu a tratat România ca pe o echipă slabă. Dimpotrivă, îi recunoștea calitățile tehnice.
„Românii au jucat un fotbal fin și cultivat, dar au fost prea ineficienți în fața porții ca să se poată impune cu adevărat”.
Apoi venea explicația pentru această ineficiență: „Împotriva unor «terrieri» precum Ernst Andersson, Berg și Valter Skold nu poți sta și aștepta, ci trebuie să-ți iei șansa imediat ce apare”.
Steinbach, omul care l-a neutralizat pe Sven Jonasson
După aprecierile pentru apărare și portarul Bugariu, „Svenska Dagbladet” a trecut la analiza individuală.
Potrivit publicației, linia de mijloc a României nu se ridicase la nivelul celei suedeze, dar Steinbach primise o mențiune specială.
„Cel mai bun a fost centrul-half Steinbach, care l-a neutralizat pe Sven Jonasson cu destul de mare succes și le-a servit ambilor extremi mingi frumoase.”
Despre atac, cronicarul nota: „A jucat rapid și surprinzător, dar nu a avut pe nimeni care să pună punctul pe «i»”.
„Baratky, dribleurul suveran”
Atacantul Istvan Klimek a rămas în memoria cronicarului pentru „controlul frumos al mingii”, iar Iuliu Baratky era „dribleurul suveran”.
„Dintre extreme, Ștefan Dobay a fost cel mai periculos, sar el a fost mai mult un tunar decât un jucător propriu-zis, pentru că tehnica lui era destul de slabă”.
Suedezii au apreciat comportamentul românilor, în ciuda înfrângerii categorice: „Jucătorii români s-au purtat foarte cavalerește și sunt bineveniți din nou în Suedia”.
„Rezultatul a fost, desigur, catastrofal”
După fluierul final, românii au acceptat scorul și superioritatea suedezilor.
Coloana alocată de „Svenska Dagbladet” declarațiilor din tabăra oaspeților era deschisă de Căpățână, conducătorul delegației României:
„A fost un meci plăcut și suntem foarte bucuroși că am putut juca la Stockholm. Rezultatul a fost, desigur, catastrofal pentru noi, dar nu suntem supărați din cauza asta. Echipa suedeză a jucat bine și a meritat victoria. Publicul s-a comportat foarte sportiv.”
Portarul Bugariu confirma explicația din cronica ziarului:
„Am primit o lovitură urâtă de la extrema dreaptă suedeză în prima repriză și de la ea nu mi-am mai revenit cu adevărat. În repriza a doua mingea udă și alunecoasă nu era ușor de prins, lucru pe care îl dovedesc și golurile suedeze”.
Steinbach regreta înfrângerea cu 7-1 în fața Suediei: „Păcat că am primit atâtea goluri, când a mers atât de bine în prima repriză”. Klimek a adăugat:
„Am avut puțin ghinion la șuturile noastre, dar și portarul suedez a fost excelent”.
Echipele din prima întâlnire Suedia - România 7-1
- Amical, Stadion: „Olympia”, Stockholm, 01.09.1935
- Arbitraj: Rinaldo Barlassina (Italia), Spectatori: 20.000
- ROMÂNIA (Selecţioner: Costel Rădulescu): Cornel Bugariu (84 Petre Rădulescu) - Rudolf Bürger,
- Gheorghe Albu (Cap) - Andrei Bărbulescu, Petre Steinbach, Alexandru Cuedan - Gheorghe Georgescu,
- Ştefan Klimeck (46 Gheorghe Ciolac), Iuliu Baratky, Petea Vâlcov, Ştefan Dobay.
- SUEDIA: Sven Bergquist - Nils Axelsson, Walter Sköld - Fritz Berg, Harry Johansson, Ernst Andersson - Kurt Bergsten, Erik Persson, Sven Jonasson, Tore Keller, Axel Nilsson.
- Au marcat: Bergsten (17), Keller (47, 87), Axel Nilsson (70,73), Jonasson (72), Persson (74) / Georgescu (65)