- Sandro Mazzola, marele atacant al istoriei lui Inter Milano, a murit la 83 de ani.
- Ce a spus italianul despre tatăl său dispărut într-un accident aviatic care a ucis o echipă, despre prima finală câștigată în Cupa Campionilor, cum îl plătea președintele clubului nerazzurro și de ce a refuzat mereu transferul la Juventus.
Sandro Mazzola s-a stins la sâmbătă, la 83 de ani. Un simbol al lui Inter Milano și al fotbalului italian.
Cu o lună înainte să moară, legendarul atacant nerazzurro i-a cerut lui Cristi Chivu să mai câștige un titlu de Serie A: „Fă-o pentru mine!”. Plus Champions League.
În același interviu, ultimul său interviu, apărut în Gazzetta.it, Mazzola aborda mai multe subiecte ale carierei sale, ale vieții lui.
Mazzola: „Cum putea să dispară durerea? Aveam șase ani, cinci luni și 23 de zile”
Spunea că rana de la Superga nu s-a cicatrizat niciodată. Nici durerea nu a dispărut.
În 1949, marea echipă a lui Torino s-a prăbușit cu avionul la Superga și toți jucătorii au murit. Căpitanul granata era Valentino Mazzola. Tatăl lui.
„Cum putea să dispară durerea? Aveam șase ani, cinci luni și 23 de zile. Toată lumea mă îmbrățișa, nu înțelegeam și căutam fețe prietenoase. Eram prea mic ca să învăț ceva de la tatăl meu, am învățat lucruri prin cei care îl cunoșteau.
Boniperti (n.r. - ex-președinte la Juventus, club care l-a vrut pe Mazzola) mi-a spus odată: «Sandrino, dacă ar trebui să înființez o echipă, prima persoană pe care aș suna-o ar fi tatăl tău»”, și-a amintit el.
Mesajele lui Di Stefano și Puskas pentru Mazzola la finala CCE
Întrebat când a simțit prima dată că e Sandro Mazzola, nu doar fiul lui Valentino Mazzola, a subliniat finala Cupei Campionilor Europeni din 1964, prima cucerită de Inter: 3-1 cu Real Madrid, el marcând de două ori.
Am fost fascinat de Di Stefano și Puskas, dar Luisito Suarez mi-a spus: «Trezește-te!». După victorie, Di Stefano mi-a dat tricoul și mi-a zis: «Ești demn de tatăl tău». Sandro Mazzola, legendă a lui Inter Milano
Și tot atunci, alt fotbalist grandios, maghiarul Ferenc Puskas, i-a transmis la sfârșit, potrivit Sky Italia: „L-am cunoscut pe tatăl tău. Astăzi pot afirma cu certitudine că ești demn de el”.
„Moratti îmi oferea o monedă de aur la fiecare gol important la Inter”
Nu a uitat că, la primul contract de fotbalist profesionist, mama lui l-a avertizat: „Ai înțeles greșit, sunt prea mulți bani”.
Nu a uitat nici că „Angelo Moratti (n.r. președintele lui Inter între 1955 și 1968, tatăl lui Massimo, liderul clubului nerazzurro între 2006 și 2013) dăruia jucătorilor reprezentativi câte un Mercedes, iar mie îmi oferea o monedă de aur la fiecare gol important.
Massimo a continuat mai târziu. La un Crăciun mi-a făcut cadou trei monede de aur și fiului meu încă una. Familia Moratti mi-a fost a doua familie, ca Inter. Am trăit 50 de ani în nerazzurro, de la mascotă la jucător și de la jucător la conducător”.
„Agnelli mi-a oferit dublu, o agenție de asigurări și o reprezentanță FIAT”
A fost curtat de Juventus, dar nu a vrut să trădeze nici Inter, nici Torino, clubul rival la care jucase Valentino Mazzola.
„Agnelli (n.r. fost mare proprietar la FIAT și Juventus) mi-a oferit dublu, o agenție de asigurări și o reprezentanță FIAT. Mama a spus: «Tatăl tău s-ar răsuci în mormânt». Am refuzat”, a povestit el pentru Gazzetta dello Sport.
Cum voia să-și amintească lumea de el? „Un om bun care luptă chiar și atunci când e imposibil să câștige”.
Și un mesaj pentru mai multe generații. „Le zic tinerilor: aveți vise, credeți în ele și sacrificați-vă! Iar adulților: dați-le tinerilor șansele care mi-au fost oferite când eram eu tânăr!”.