Publicat:
18.10.2025, ora 11:09
Actualizat: 18.10.2025, ora 11:31
- Un eveniment sportiv precum Turul Franței oferă orașelor recunoaștere la scară națională și internațională.
- Turul oferă de asemenea un ușor impuls economic.
- Împreună, aceste efecte au rolul de a creștere încrederea oamenilor și de a submina discursul extremei drepte.
Turul Franței are darul de a reduce scorul partidelor de extremă dreaptă în orașele prin care trece plutonul, mulțumită efectelor complexe ale acestui eveniment: impuls economic, vizibilitate și oferirea unei recunoașteri simbolice pentru comunități.
Aceasta este concluzia unui studiu realizat de Ala Alrababah, Germain Gauthier, Maelle Delouis-Jost și Adam Polak, specialiști în științe politice, sociologie și analiză de date de la Universitatea Bocconi din Milano și de la Universitatea din Zurich.
Mai mult, spun ei: fenomenul devine și mai pronunțat atunci când un ciclist francez câștigă o etapă sau când pur și simplu se află în centrul atenției.
Studiul și-a propus practic să afle dacă intervențiile scurte care sporesc vizibilitatea și activitatea economică, cum ar fi evenimentele sportive sau culturale, pot să influențeze ponderea voturilor pentru partidele de extremă dreapta din regiunile periferice.
Pentru Franța, Marea Buclă a fost cel mai potrivit studiu de caz.
„Francezii uitați”
Cercetătorii au urmărit să identifice dacă natura „scurtă, dar foarte vizibilă” a găzduirii unei părți din traseul Turului Franței, care combină creșterea activității economice locale cu recunoașterea simbolică la scară națională, are o influență asupra modelelor de vot în zonele care sunt considerate în mod obișnuit teren fertil pentru politicienii de extremă dreapta.
Evaluând modelele de vot din întreaga Franță la alegerile prezidențiale și legislative din 2022 – în care partidul de extremă dreapta Adunarea Națională a obținut cea mai mare pondere istorică a voturilor până în prezent, respectiv 23,2% și 19,7% – cercetătorii au descoperit o corelație puternică între zonele care găzduiesc mai des Turul și cele care sunt mai puțin susceptibile să voteze pentru extrema dreaptă.
Ei au subliniat că acele comunități care au suferit dezindustrializare, care se confruntă cu probleme precum șomajul și declinul populației s-au dovedit a fi esențiale pentru ascensiunea partidelor radicale de dreapta în întreaga Europă, politicienii profitând de ideea că aceste zone au fost „uitate” de establishmentul politic.
„Locuitorii comunităților periferice se simt adesea neglijați sau invizibili, ceea ce alimentează un sentiment de pierdere a statutului și resentimente față de elitele metropolitane”, se arată în studiu.
„Având în vedere aceste aspecte, ne-am putea aștepta ca intervențiile temporare, precum Turul Franței, să aibă o importanță redusă pentru comportamentul politic”, au spus ei.
Iar răspunsul pare a fi afirmativ.
Expunerea la Turul Franței subminează discursul extremei drepte
Comparând traseul Turului Franței între 2002 și 2022 cu rezultatele electorale din Franța în aceeași perioadă, cercetătorii au constatat că sprijinul pentru extrema dreaptă a scăzut în locurile vizitate de Tur, datorită activității economice rezultate, cât și sentimentului că zona este recunoscută la nivel național și nu mai este neglijată.
Conform studiului, expunerea la Turul Franței reduce ponderea voturilor pentru partidele de extremă dreapta cu 0,03-0,04 deviații standard (abateri de la valorile medii) între 2002 și 2022, ceea ce echivalează cu o scădere de 0,33 puncte procentuale a ponderii voturilor pentru partidele de extremă dreapta la alegerile prezidențiale și o scădere de 0,44 puncte procentuale la alegerile pentru Adunarea Națională, scrie publicația Road.cc.
Acest efect este cel mai puternic în zonele mai sărace și în orașele cu un sprijin anterior ridicat pentru partidele și politicienii de extremă dreapta.
Efectul Turului Franței asupra modelelor de vot a crescut, de asemenea, în ultimii ani, odată cu creșterea votului de extremă dreapta.
„În perioada studiată, sprijinul pentru extrema dreaptă a fost cel mai ridicat la alegerile legislative și prezidențiale din 2022, ceea ce a atras probabil mulți alegători care votau pentru prima dată și erau mai puțin angajați și ar putea explica de ce Turul Franței a avut un efect mai mare în acel an”, au afirmat cercetătorii.
Potrivit cercetătorilor, această reducere a votului de extremă dreapta se datorează „recunoașterii simbolice” oferite de Turul Franței, care transmite orașele „periferice” unui public național și „le încadrează ca parte a istoriei colective a Franței”, oferind vizibilitate și un sentiment de apartenență care subminează ideea neglijării și alienării pe care se bazează apelurile extremei drepte.
Victoria francezilor contează
Dincolo de impactul general al expunerii Turului asupra sentimentului de mândrie al unei comunități, sprijinul pentru extrema dreaptă este, de asemenea, redus în zonele care găzduiesc un câștigător francez al etapei, victoriile pe teren propriu fiind asociate cu o reducere suplimentară a ponderii voturilor extremei drepte.
Aici intervine o problemă, în condițiile în care un francez nu a mai câștigat Turul de decenii.
Cercetătorii afirmă că o victorie franceză într-o etapă, în special pe scena din ce în ce mai globală a Turului, este percepută ca un „moment național”, o confirmare pentru spectatorii de acasă că „țara lor” contează încă.
Acest fenomen a fost amplificat și mai mult când cicliștii francezi recent retrași din pluton, Thibaut Pinot și Romain Bardet, în care francezii și-au pus mari speranțe la victorie, au concurat în regiunile lor natale.
Studiul a remarcat că, atunci când Turul a trecut prin regiunea natală a lui Pinot, Vosges, în 2019 și 2023, „mulțimile au umplut străzile scandând numele său, în timp ce presa națională a comparat atmosfera cu o reuniune de familie, având în vedere identificarea vizibilă între ciclist și suporteri”.
Alături de „Bardet-mania” care a cuprins Masivul Central în timpul carierei ciclistului francez, „aceste cazuri sugerează că prezența unui ciclist francez la televizor, aclamat de suporteri clar implicați, poate face ca întregi comunități să se simtă recunoscute”.
Un impuls economic
Studiul a constatat, de asemenea, că Turul Franței are un beneficiu economic semnificativ și vizibil în zone considerate în general în declin economic și, prin urmare, susceptibile la discursurile de extremă dreapta.
Cercetătorii au descoperit că expunerea la Turul Franței crește PIB-ul local pe cap de locuitor cu 0,14% față de media națională (deși nu există un efect real asupra ratei șomajului).
În același timp, cercetătorii au efectuat scurte sondaje pe teren înainte și după Turul din 2025, care au arătat că locuitorii din orașele care au găzduit cursa din acest an s-au declarat mai mândri de comunitatea lor locală decât cei care nu au fost vizitați de Tur.
Mulți dintre respondenții sondajului au subliniat mândria și recunoașterea pe care le-au simțit văzându-și comunitatea lor la televiziunea națională și internațională, unul dintre ei explicând că „vederea orașului în prim-plan la scară națională și internațională întărește sentimentul de apartenență, cu străzi decorate, prezența mass-media și o atmosferă festivă”.
Un alt respondent a remarcat că Turul i-a făcut să se simtă „ca și cum orașul meu chiar există” și că „a adus oamenii împreună”.
„Deși declinul economic este important, cercetările recente arată că percepția invizibilității și a pierderii statutului influențează, de asemenea, sprijinul acordat extremei drepte”, au concluzionat cercetătorii.
„Chiar și intervențiile pe termen scurt pot reduce preferințele politice extreme”
Concluzia cercetătorilor este simplă.
„Folosind cazul Turului Franței, analiza noastră arată că chiar și intervențiile pe termen scurt, cu vizibilitate mare, pot reduce preferințele politice extreme în zonele marginalizate din punct de vedere economic”, spune studiul.
„Dezavantajele structurale sunt factori persistenți ai extremismului. Rezultatele noastre arată, în schimb, că nemulțumirea în astfel de locuri poate fi mai elastică”, adaugă ei.
„Municipalitățile expuse la Turul Franței înregistrează scăderi semnificative ale sprijinului pentru extrema dreaptă, cu efecte mai mari în zonele și orașele mai sărace, unde extrema dreaptă era deja puternică”, observă autorii studiului.
„Aceste tendințe sugerează că votul anti-establishment în zonele defavorizate nu este fix și pare să răspundă la intervenții locale semnificative”, spun ei.
„Deși nu susținem că evenimentele culturale de scurtă durată pot înlocui investițiile structurale, dovezile noastre arată că acestea pot reduce votul de protest și pot completa eforturile pe termen lung de combatere a dezavantajelor din zonele periferice”, concluzionează cercetătorii.
