- Încercare de concluzie după o panaramă de situație, cum ar zice marele Victor Pițurcă.
Pițurcă are dreptul să spună „panarama aia de gală” despre festivitatea anuală organizată de Agenția Națională pentru Sport.
Pe Pițurcă nu îl împiedică nimeni să afirme și că Valentin Ceaușescu era de fapt cea mai mare personalitate prezentă la panarama de gală, unde au participat, printre alții, Ilie Năstase, Simona Halep, Elisabeta Lipă sau David Popovici. Un fleac, i-a subordonat.
Îi dă acest drept fostului antrenor al echipei naționale libertatea de exprimare. În lumea în care trăim încă (sunt semne că lucrurile urmează să se schimbe), ai voie să spui adevăruri cutremurătoare, cuvinte emoționante, dar și orice enormitate. Poți critica și desființa din vorbe orice și pe oricine.
Niște panarame de medalii și o rablă de ARO
Dacă Pițurcă spunea acum 39 de ani, imediat după finala de la Sevilla, „panarama aia de festivitate de premiere pentru câștigarea Cupei Campionilor Europeni, la care nea Nicu ne-a dat niște panarame de medalii, ne-a promis câte o rablă de mașină Aro și ne-a tras de urechi că am câștigat de-abia după prelungiri și unșpe metri”, ar fi fost ascuns urgent în niște beciuri de Securitatea patriotă a tăticului lui Valentin. Tovarășul secretar general al PCR, Nicolae Ceaușescu.


Ar fi participat Victor Pițurcă în beciurile tovărășești și la o degustare cu câteva guri sănătoase de oțet, ca să-i treacă greața. Se întâmpla aievea cu cei puțini care, scârbiți, criticau regimul.
Apoi, cu noroc, la insistențele protectorului de la Steaua, al lui și al celorlalți eroi de la Sevilla, poate că autorul golului de generic din meciul cu Anderlecht ar fi fost primit să lucreze în cadrul clubului pe parte administrativă. Ca îngrijitor de terenuri în Ghencea.
Ce uită să ne zică sociologul
Rezumând foarte tare, cam asta ar fi deosebirea între lumea de atunci și cea de acum. A, și faptul subliniat de sociologul V. Pițurcă potrivit căruia românii ar fi trăit bine mersi în continuare cu familia Ceaușescu la conducere dacă Nicolae și Elena lăsau oamenii să circule liber și umpleau magazinele cu alimente.
Cum era posibil ca așa ceva să se întâmple, adică românii să călătorească în Occident, de unde să se întoarcă împovărați cu anumite idei despre lume, civilizație și viață fără să înnebunească, sociologul de ocazie se ferește să precizeze.
Probabil presupune că odată asigurat belșugul magazinelor alimentare, atavica grijă pentru burtă a românilor ar fi anulat nedorite întrebări existențiale. Este o părere împărtășită și azi de mulți compatrioți suverani.
Atunci când sminteala era definitivă
Pițurcă l-a certat pe Boloni, fostul lui coleg de cameră de la Steaua, că nu a făcut mai mult atunci când l-a adus la panarama de gală pe Valentin.
I-a reproșat că nu a cerut ca Valentin să fie cel care i-ar fi înmânat premiul de excelență.
Are dreptate, doar așa finalitatea gestului era completă. Atunci s-a fi simțit cu adevărat mici Ilie, Nadia, Simona, Elisabeta, David. Atunci sminteala era definitivă.
Vă gândiți, cred, că Pițurcă exagerează, conștient că va provoca polemică. Poate și asta, dar prea puțin.
În schimb, legătura campionilor de la Sevilla cu Valentin ar trebui să fie obiect de studiu al veritabililor sociologi. Idolatria jucătorilor pentru personajul care le-a înlesnit visul imposibil este eternă. Disprețul pentru cei care gândesc altfel este absolut. Dai în mine, dai în tine, dai în cupe din vitrine!
Dacă Valentin a fost prețul pentru Cupa Campionilor Europeni, dacă la fiecare celebrare, aniversare și comemorare îl scoateți din raclă ca pe sfintele moaște, nu, mulțumesc!